IV.3.1.2. LĂPTIȘORUL DE MATCĂ
Biochimia, farmacologia și medicina nu cunosc o substanță mai valoroasă decăt lăptisorul de matcă. Imposibil de reprodus în laborator, într-un volum de ordinului miligramului,conține un număr impresionant de substanțe bioactive. Practic, lăptișorul de matcă este un produs glandular al albinelor doici, secretat din glandele faringiene frontale. Cu lăptișor de matcă albinele hrănesc: 1) în primele trei zile de la depunere, ouăle din care se dezvoltă toate cele trei caste alecoloniei de albine: matca, albinele și trântorii; 2) după trei zile de la depunerea ouălor, viitoarele albine și viitorii trântori primesc o altfel de hrană, cu lăptișor de matcă fiind hrănite numai viitoarele mătci: acesta este și motivul pentru care acest aliment apicol, de o valoare inestimabilă și inimitabilă, a primit denumirea de lăptișor. Administrat corespunzător, lăptișorul de matcă este un redutabil medicament, a cărui valoare nu a fost încă suficient explorată.
Proprietăți fizice: consistență cremoasă; aspect de masă vâscoasă, omogenă, fin granulată; culoare gălbuie ori alb-gălbuie; miros caracteristic, ușor aromat; gust astringent, puțin acrișor, acid.
Compoziția chimică: este compus din secreție glandulară și miere în proporție de 1:1,17; are un pHcuprins între 3,5 și 4,5, cu un indice diastazic de minim 23,8%. Conţine: apă - 24%, azot total - 4.58%; proteină totală - 30.62%, glucide: o parte din glucide sunt hidraţi de carbon compuşi din manoză şi glucoză (Madar et al., 1965; Hattori et al., 2006).
Proteinele cele mai importante sunt: gamaglobulina (conferă rezistență sporită față de bacterii, fungi, virusuri etc.); gelatina – un acid aminat, componentul fundamental al colagenului, element structural principal al armăturii mezenchimatoase a sistemului reticuloendotelial, a cărui deteriorare, la oameni, este evidentă la bătrânețe (Kimura, 2003; Lamberti et al. 1989).
Aminoacizi:conţine inclusiv toţi aminoacizii esenţiali (Andriţoiu, 2005).Au fost identificaţi: acidul aspartic, glutamic, alanina, arginina, glutamina, glicina, leucina, lizina, metionina, prolina, valina, tiamina, tirozina etc.(Mărghitaş, 2005). Dintre substanţele azotate, proteinele reprezintă în medie circa 73.9%, iar dintre cele şase proteine majore, patru sunt glicoproteine. Aminoacizii liberi ating concentraţii de 2.3%, iar peptidele reprezintă 0.6% din substanţele azotate. Sunt prezenţi,în total, 29 de aminoacizi şi derivaţi ai acestora, cei mai importanţi fiind acidul aspartic şi acidul glutamic. Aminoacizii liberi cel mai bine reprezentaţi sunt prolina şi lizina. (Fallaschini, 1965; Kohno, 2004).
Enzime: cele mai importante sunt o glucozo-oxidază, o fosfatază şi o colinesterază. A fost identificată, de asemenea, şi o peptidă de tip insulină(Alles, 1989; Mateescu, 2005).
Glucide: zaharoză - 3.75%, glucoză, fructoză, manoză (Andriţoiu, 2005); alte zaharuri direct asimilabile (Mărghitaş, 2005). Zaharurile sunt în principal reprezentate de fructoză şi glucoză în proporţii constante, asemănătoare celor din miere. Fructoza este monozaharidul predominant. În multe cazuri, cele două monozaharide – glucoza și fructoza - reprezintă împreună până la 90% din zaharurile totale. Celelalte zaharuri, prezente în cantităţi mult mai mici, sunt: maltoza, trehaloza, melibioza, riboza şi erloza (Mateescu, 2005).
Acizi importanți: a) 10-hidroxi-2-decenoic, cu certe proprietăţi antitumorale (lizează ADN-ul celulelor tumorale); b) 9-hidroxi-decenoic; c) sebacic, formic, tartric, citric, acetic, butiric; d) 11 acizi carboxilici (Madar J. et al., 1965; Andriţoiu V., 2005; Hattori N., 2007). Se consideră că cel mai important component al lăptişorului de matcă este acidul 10-hidroxi-2-decenoic, precum şi acidul octanoic(Lercker G.P. et al., 1981; Mărghitaş, 2005; Andrițoiu V., 2006; Guo et al., 2007).
Vitamine: a) cele liposolubile – grupul A,D,E,K -, grupul de vitamine B şi vitamina C; b) substanţe vitaminoase, cumsunt acetilcolina, cu rol de neurotransmiţător - 1 mg/g greutate uscată - şi acidul gluconic - 0.6% din greutatea proaspătă (Mateescu, 2005). Conține și o substanță vitaminoasă care previne îmbătrânirea.
Hormoni- îndeosebi estrogeni și somathormoni (Andrițoiu, 2006 ).
Minerale: toate mineralele existente în polen și miere.( Andrițoiu, 2002, 2004, 2006).
Alte substanțe: antibiotice, bactericide, antivirale, factori de creștere etc. (Neacșu, 2002; Mateescu, 2005; Mărghitaș, 2005; Andrițoiu, 2006, 2008; Andrițoiu și Andrițoiu, 2010).