IV.4.2. APITERAPICELE, CELULA UMANĂ ȘI MEDIUL EXTRACELULAR

Atunci când se pune în discuție sănătatea umană, aceasta, adică discuția, va aluneca invariabil înspre boală, înspre boli. Oricâte aspecte ar include această discuție, care pot fi tot atâtea câte boli și câte organe trebuie tratate, întotdeauna medicina le va grupa în două probleme mari, care le include pe toate celelalte: profilaxia și terapia.

Dacă bolile sunt rezultanta disfuncțiilor celulare acumulate, care pot determina disfuncțiile unuia sau mai multor organe, atunci trebuie să previi deteriorarea funcțiilor celulelor, ca și pe cea a mediului extracelular. Anamneza, simptomatologia și investigațiile medicale adecvate pot indica evoluția înspre boală și, înainte de debutul acesteia, se pot lua măsuri profilactice. Sunt cele mai ieftine și cele mai benefice, sub rezerva calificării celui ce le prescrie, dar și sub aceea a complianței (conformării) celui ce i se prescriu. Nu este aici locul să facem o amplă analiză a atât de necesarei profilaxii. Prevenirea debutului bolii, a îmbolnăvirii unuia sau altuia dintre organe însă, nu se poate realiza în afara prevenirii destabilizării structurii și funcțiilor celulei și ale mediului extracelular. În același sens, reabilitarea funcțiilor unui organ și remisia bolilor care au debutat deja, nu sunt posibile fără reechilibrarea funcțională a celulei și mediului extracelular.

Tabel nr.2. Oferta apiterapicelor pentru biostructura celulei umane.

Adaptare selectivă.( Cotrutz et al., 20011; Haulică,2009; Mărghitaș, 2005, 2007; Atanasiu, 2005; Ayres et al., 1993; Bankova et al., 1989, 1992, 2002; Bonga et al., 1983; Canini et al., 2007; Chiriță, 2009; Ciplea et al., 1991; Andrițoiu, 2006, 2009)

Biochimia medicală, ca și biologia moleculară și celulară, au sarcini de avangardă în medicina umană, sarcini care se amplifică atunci când aceasta evoluează înspre biomedicină. Actul medical, oricare ar fi acesta, obligă la cunoașterea celulei umane, cât și a substanțelor terapeutice care îi pot restabili echilibrul funcțional.

Celula este unitatea fundamentală a organismului uman, fiind un sistem în raport cu subsistemele din care este alcătuită, iar în raport cu țesutul, organul în structura căruia intră, fiind un subsistem. Funcțiile sale sunt multiple - informațional, de program, de autoreglare, de heterogenitate, de integralitate etc.

Corpul uman este alcătuit din circa 2.000 de miliarde de celule (Cotrutz et al., 2011),care prezintă multe asemănări, dar și o serie de deosebiri legate de formă, dimensiuni, funcții etc.Construcția celulară umană, protecția celulară și homeostazia mediului extracelular (MEC), are nevoie de oferta biochimică a naturii.

Studiind biochimic o mare varietate de oferte, am concluzionat necesitatea ca acestea să fie complementare ( diversifícate), dezechilibrele datorându-se fie absenței unor elemente necesare morfo-funcțional materiei vii – la nivel de macronutrienți, biostimulanți și factori protectori, fie dezechilibrului între elementele biochimice ale ofertei, atât la nivel cantitativ, cât și calitativ.

Prin cercetările întreprinse în cadrul Apiteherapy Medical Center, am constat și am evidențiat prin studii deja publicate, faptul că produsele apicole și, prin acestea, apiterapicele pe care le producem, conțin, fapt unic față de orice alte mijloace terapeutice alopate sau complementare, toate substanțele aflate în structura celulei umane.Am comparat biostructura viului uman – la nivel de celule și mediu extracelular -, cu structura biochimică a produselor apicole. Pe această cale am constatat și am  așezat la nivel de axiomă concluziile:

1) albina face cea mai completă și mai echilibrată transmitere a substanțelor din natură către om;

2) apiterapicele conțin toate elementele componente ale celulei umane, ca și pe cele necesare funcțiilor ori protecției sale, fapt care explică potențialul lor imunomodulator;

3) apiterapicele conțin biomolecule identice cu cele produse de către veritabila uzină care este celula umană, acestea fiind necesare  funcțiilor sale fiziologice sau fiind exocitate în mediul extracelular;

4) oferta biochimică a apiterapicelor cuprinde atât precursorii necesari metabolismului  uman, cât și biomolecule biocompatibile, fapt de o importanță deosebită îndeosebi în cazuri de malfuncții.