VII.3.1 CAZURI CLINICE ILUSTRATIVE PENTRU STABILIREA LIMITELOR VALORILOR NORAMALE ALE PROTEINELOR TOTALE ȘI SERICE

Am încercat, în rîndurile de mai sus, să lămurim importanța determinării, prin analize de laborator a valorilor PT, PS, CaT și Ca²⁺. Rămânînd în limitele lucrării de față:

- ne propunem să atragem atenția asupra disproteinemiilor PT, al căror marker de elecție sunt disproteinemiile PS, diagnosticate prin EPS;pentru că prezintă o importanță deosebită, alăturăm evoluției acestor valori și pe cele ale CaT și Ca²⁺;

- dată fiind importanța acestor analize în diagnosticare, profilaxie, terapie și monitorizare, considerăm necesară propunerea introducerii acestor analize între cele făcute de rutină, ca și între cele recomandate de către medic;

-dacă aceste analize, devenite analize de rutină, vor fi interpretate corect, între multe alte avantaje clinice, va fi și acela că multora dintre numeroasele boli ale căror cauze sunt considerate idiopatice (criptogene, necunoscute, li se va „găsi” diagnosticul;

-propunem adoptarea unor valori real normale ale limitelor de referință minim-maxim ale acestor analize, în locul celor considerate acum ca fiind valori normale (v.n.) și înscrise ca atare în buletinele de analize medicale.

Încercăm, prin cazurile clinice pe care le vom prezenta, să facem o paralelă între valorile considerate normale de către majoritatea laboratoarelor de analize medicale și cele propuse de noi pentru valorile PT, pentru cele ale EPS (ALB și GL), ca și pentru valorile reale ale raportului albumine/globuline (A/G).

Pentru diagnosticul de precizie, trebuie să se țină seama de ceea ce clinicienii numesc „interpretare în context clinic” a valorilor diverselor analize înscrise în buletinele de analize medicale. Pentru ca interpretarea să fie corectă:

-fiecare dintre valorile diverselor analize înscrise în buletinele de analize medicale emise de către laboratoare, trebuie să fie corect determinată (acest fapt depinde în exclusivitate de precizia determinărilor făcute în laboratoare);

-fiecare dintre valorile determinate ale diverselor analize de laborator: dacă se încadrează în limitele de referință minim- maxim notate de către laborator, se consideră că are valori normale (v.n.) și este un indicator al al stării de sănătate; dacă valorile determinate de laborator nu se încadrează în limitele v.n. indicate, acestea sunt un idicator al unei posibile afecțiuni;

-considerăm valori normale - v.n.- acele limite minim-maxim ale referințelor de laborator în care, dacă valoarile determinate de laborator se încadrează, fie că sunt excluse bolile, fie corespund numărului cel mai redus de boli dintr-un număr ilustrativ de mare de cazuri clinice.

Limitele v.n., ca regulă generală, sunt înscrise, în buletinele de analize medicale, fapt care ușurează sarcina clinicianului¹. Iată valorile PT și EPS pe care un laborator le notează ca fiind normale, comparativ cu valorile pe care noi le propunem ca fiind normale.

Pentru fiecare dintre cazurile clinice pe care le vom prezenta în continuare, vom nota, pentru PT, ALB și GL valorile determinate de către laboratoarele medicale cărora le aparțin buletinele de analize. Nu vom nota numele laboratoarelor. De altfel, acestea au grijă să noteze, pe chiar buletinele de analize, interdicția reproducerii integrale sau parțiale a acestora. Ar fi cam greu de știut cum ar fi posibilă cercetarea clinică fără folosirea buletinelor de analize medicale. Logic, de îndată ce sunt plătite, aceste buletine aparțin pacienților și, la urma urmei, aparțin și clinicianului care a recomandat analizele. În practica noastră, documentele medicale ale pacienților noștri sunt clasate cu cod de indentificare pentru fiecare în parte. Le punem oricând la îndemâna clinicienilor și cercetătorilor din domeniul științelor medicale.

Cei ce vor voi, pot compara, pentru fiecare caz clinic, integrarea valorilor determinate ale PT, ALB și GL cu valorile indicate ca fiind normale în buletinele de analize, cât și cu v.n. pe care noi le propunem înspre adoptare. De asemenea, valorile determinate ale Ca²⁺ vor fi raportate la valorile ALB. Nu va fi foarte greu să se observe o interdependență între valorile acestora, atât în creșterea, cât și în scăderea lor. Cu o excepție, iar această excepție poate fi adoptată ca marker al evoluției înspre cancere, dar și ca un mijloc de monitorizare a eficienței terapiilor în cancere. În cancere, în timp ce valoarea de laborator a ALB scade, valoarea Ca²⁺ crește.

O altă observație de o importanță excepțională pe care o oferă EPS, estecea a evoluției înspre leucemie și înspre cancerele intracraniene (astrocitoame): în majoritatea altor boli ca și în oricare alte cancere, în timp ce ALB scade, valoarea globulinei γ crește, în timp ce în aceste boli ALB rămâne de regulă în valori bune, în timp ce globulina γ scade.     

_______________

1.În general, excepție de la această regulă fac laboratoarele de analize medicale ale spitalelor. În majoritatea lor, acestea  notează valorile determinate, dar nu notează v.n. Dacă pacientul merge la o altă clinică, ale cărei laboratoare lucrează cu alte kituri și au alte valori de referință, pot să apară fie probleme de interpretare a valorilor analizelor, fie este necesară efectuarea din nou a analizelor.