Tumoră frontală intracraniană (încă benignă ?)

Cazul 17 - femeie, 67 ani/ 1,65 m/ 83 kg

La vârsta de 66 de ani pacienta a fost diagnosticată cu o „formațiune tisulară hiperdensă, extranevraxială, situată frontal dreapta, interpusă între cutia craniană și țesutul cerebral”, cu dimensiunile de 13/11 mm, cu contur neregulat, structură omogenă, slab iodofilă, fără edem și fără efect de masă (compresii) asupra lobului frontal drept.

Sunt singurele informații pe care le avem despre această tumoră. Îngrijorată, urmând alte medicații pentru alte afecțiuni, dar fără vreun tratament anume pentru tumora intracraniană diagnosticată prin RMN, pacienta a apelat la apiterapie. Documentele medicale prezentate de pacientă nu precizează natura tumorii. Presupunem că formațiunea tumorală este un meningiom încă benign, aflat în stadiul „acumulării” autoimune fibrozante, deși nu este exclus să se afle în faza debutului malignizării.

Dacă PT sunt în creștere – 7,8g/dL, acest „curs” are loc prin creșterea excesivă a GL, în condițiile scăderii sintezei hepatice a ALB. Lipidemia crescută și încărcarea gasă - steatozică - a ficatului, au un rol însemnat în determinarea hipoalbuminemiei. Hiperlipidemia favorizează și apariția diverticulilor colonului, mai ales în asociere cu degenerescența și proliferarea țesutului conjunctiv. Diverticuloza se asociază, de regulă, cu hipoalbuminemia, hiperglobulinemia, litiaza veziculară, hemoroizii etc. Proliferarea fibroproteinelor caracteristice țesutului conjunctiv este cronică, fapt demonstrat de fibrozarea uterului (soldată cu histerectomie, efectuată cu 20 de ani mai înainte de depistarea formațiunii tumorale extranevraxiale).

Pe baza APP (antecedentelor patologice personale), ca și a determinărilor de laborator (destul de limitate), concluzionăm că pacienta în acest stadiu:

- se află încă într-o stare de autoimunitate cronică, caracterizată prin:

-hipoalbuminemie - 48,4% (< v.n.);

-hiperglobulinemie totală - 51,6% (> v.n., îndeosebi prin creșterea globulinelor β și γ);

-hiperimunoglobulinemie γ - 23,9% (> v.n., se asociază bolilor autoimune, inclusiv celor manifestate prin afectările proliferative ale țesuturilor conjunctive și interstițiale);

-se află în stadiul în care este posibil debutul cancerizării, caracterizat prin:

-creșterea valorii Ca²⁺ în condiții de hipoalbuminemie;

-prezența iodofiliei, chiar dacă în momentul diagnosticării tumora este „slab iodofilă”;

-lipidemie crescută, favorizantă a formării tumorilor intracraniene.

Analizele de laborator pe are le propunem spre a fi introduse ca analize de rutină - PT, EPS, CaT și Ca²⁺ -, dacă ar avea fie și numai o ritmicitate anuală, am putea ști când începe evoluția înspre cancerul intracranian, oricare ar fi tipul acestuia²:

-dacă -și când - valoarea procentuală a globulinei γ (care totalizează grupul imunoglobulinelor IgG, IgM, IgA, IgE, IgD), începe să scadă;

-dacă -și când -  dintre imunoglobuline (anticorpi), IgG scade înspre sau sub limita minimă a v.n., ajungând să indice imunosupresia (opusul a ceea ce obișnuit numimautoimunitate);

-dacă - și când - valoarea procentuală a ALB în cadrul EPS începe să crească, simultan scăderii valorii procentuale a globulinei γ (îndeosebi la nivelul IgG);

-dacă - și cînd - valoarea Ca²⁺ începe să crească, așa cum se întâmplă și în alte cancere, nu numai în cazul celor intracraniene.   

În absența altor investigații necesare stabilirii diagnosticului de precizie, credem că ne aflăm în fața unui proces tumoral care constă în acumularea locală de fibroproteine, care poate evolua, ori deja evoluează înspre un cancer intracranian. Imagistic, nici nu se confirmă, dar nici nu se infirmă un proces local de neoangiogeneză și nici apariția posibilelor calcificări.

_______________

1.Electroforeza aparține unui spital. Nu notează v.n. pentru determinările efectuate în cadrul EPS, fapt obișnuit pentru buletinele de analize emise de laboratoarele spitalelor. Dacă trecem în revistă fie și numai EPS din studiul de față, observăm o mare diferență a limitelor  valorilor minim-maxim acceptate ca fiind v.n., fapt care ar necesita, cu atât mai mult, notarea v.n. pentru fiecare determinare a laboratoarelor. Notarea limitelor de referință ca fiind v.n. este cu atât mai necesară, cu cât există posibilitatea ca pacientul să se adreseze și altor clinici.

2.Pot fi tumori intracraniene care rămân benigne – sunt acumulări de fibroproteine. În acest stadiu PT, valorile EPS (ALB și GL), CaT și Ca²⁺ au exact aceeași evoluție pe care o au și în cazul altor fibrozări sau acumulări tumorale de fibroproteine (spre exemplu fibroamele uterine, fibronodulii mamari, fibrozarea pulmonară, fibrozarea hepatică- cu evoluție înspre ciroză etc.). Acestea se asociază de regulă cu alte boli autoimune. Pentru un număr însemnat de boli autoimune se pozitivează autoanticorpii. Oricare ar fi boala autoimună, aceasta se caracterizează prin creșterea valorilor PT, scăderea ALB – simultan scăderii valorilor Ca²⁺ - și creșterea generală a valorii GL alfa și beta, precum și a GL γ (imunoglobuline, anticorpi). Atunci când se face trecerea la cancerizare, în cancerele intracraniene, se instalează treptat imunosupresia: imunoglobulina γ scade înspre și chiar sub minima v.n.; simultan crește valoarea procentuală a ALB și valoarea Ca²⁺ (în alte cancere decât cele intracraniene, ALB rămâne scăzută, γ are de regulă valori normale, dar Ca²⁺ începesă crească). Întrebările pe care ni le punem sunt mai multe, dar ne vom rezuma la trei: 1) pot analizele pe care le propunem ca analize de rutină să-l „anunțe” pe medic asupra faptului că este necesară reechilibrarea PT prin reechilibrarea PS, ca și a calcemiei totale și ionice, astfel încât acumulările de fibroproteine să nu se mai producă ? 2) pot valorile acestor analize, prin evoluția lor, să indice momentul când există riscul trecerii la cancerizare și să indice intervenția medicală care să oprească debutul cancerizării ?  3) ar putea, în cancerele intracraniene, „supravegherea”  prin analize de laborator a evoluției globulinei γ (imunoglobulinele IgA, IgM, IgG, IgD și Ig E), indica momentul în care se face trecerea de la autoimunitate înspre imunosupresia cu evoluție înspre cancerizare? Discuțiile pe aceste teme,  credem, ar trebui să intre în atenția cercetării medicale fundamentale și clinice. Au un rol anticorpii în protecția față de cancere ? Ne referim aici la cancerele intracraniene. Ca stare de imunosupresie acestea se aseamănă și altor boli în care globulina γ scade marcat: limfomul Hodgkin și non-Hodgkin, LLC  etc. (vezi aceste cazuri în lucrarea de față). La ce nivel al scăderii trebuie să ajungă IgG - este imunoglobulina majoritară, reprezentând un procent de circa 75%  din totalul imunoglobulinelor – imediat înainte de debutul cancerului ? În stadiul actual al acumulărilor științelor medicale, ca și în cel al prognosticului mai mult decât rezervat al terapiilor curente în cancerele intracraniene deja instalate, profilaxia debutului lor este cel mai eficient tratament anticancerigen. Iar profilaxia lor nu poate fi decât prevenirea acumulărilor inițial benigne de fibroproteine. La aceeași concluzie am ajuns, spre exemplu, și în cancerele mamare, secundare fibroadenoamelor mamare: o oarecare asemănare între aceste cancere -  intracraniene și mamare - poate fi dată și de dislipidemia cronicizată. Cei mai utili indicatori ai debutului fibrozărilor, sunt analizele pe care le propunem spre a deveni analize de laborator de rutină.