IV.3.1.6. PROPOLISUL
În propolis s-au identificat peste 149 de substanţe componente (Mărghitaş L. A., 2005). Componenţii săi de bază sunt răşinile şi balsamurile, în proporţie de 50-55% (Andriţoiu, 2005; Mărghitaş, 2005), ceară 30%, uleiuri eterice 15% şi polen 5% (Bankova et al., 1989; Andriţoiu, 2006).
Acizi aromatici nesaturaţi:acidul cafeic şi acidul ferulic (acidul 4-oxi-3-metoxicinamic). Acest component provine în propolis în special din răşina de pin şi de molid. Alte cinci substanţe au fost identificate atât în propolis cît şi în mugurii de plop: crizina, tectocrizina, galangina, izalpinina şi pinocembrina (Păunescu et al, 1988; Chi et al.,1996). Flavonoizi existenţi în propolis: flavone, flavonoli şi flavonone, compuşi fenolici şi aromatici (Bankova et al., 2002).
Flavone:au fost identificate 14, reunite în următoarele grupe: flavone, în număr de patru, printre care mai importante sînt crizina şi tectocrizina;flavonoli, în număr de şase, dintre care mai importante sunt considerate galangina, izalpinina, ramnocitrina şi kemferidul;flavonone, în număr de patru, dintre care fac parte pinocembrina, quercetina şi pinostrobina. (Di Maggio et al., 1961; Bogdanov et al., 2003).
Minerale:sunt în cantitate de 0,5-2%. Astfel, în extractul alcoolic uscat s-au pus în evidenţă 27 de minerale: aluminiu (Al), cupru (Cu), magneziu (Mg), zinc (Zn), siliciu (Si), fier (Fe), mangan (Mn), bariu (Ba), stronțiu (Sr), titan (Ti), staniu (Sn), argint (Ag), nichel (Ni), crom (Cr), vanadiu (V), cobalt (Co), molibden (Mo) (Mărghitaş, 2005; Andriţoiu, 2002; 2005; Mateescu, 2005). Alte minerale componente ale propolisului, citate în literatura de specialitate, sunt: natriu (Na), potasiu (K), calciu (Ca), cadmiu (Cd), plumb (Pb) (în zone infestate industrial sau prin trafic auto), seleniu (Se) (Andriţoiu, 2005; Mateescu, 2005) şi borul (B) (Mateescu, 2005; Andrițoiu și Andrițoiu, 2010).
Substanţele azotate:în cantitate de1-2% echivalent proteină, în hidrolizatul acid decelându-se 18 aminoacizi, cei esenţiali fiind prezenţi în totalitate (Mărghitaş, 2005).Aminoacizii,determinaţi cantitativ în număr variabil de la 16 la 24, au ca reprezentanţi semnificativi acidul piroglutamic, arginina şi prolina. Provenienţa acestora în propolis este pusă atât pe seama polenului, cât şi a secreţiilor salivare ale albinelor (Brangi et al., 1954; Mateescu, 2005).
Zaharuri:glucoză, fructoză, melezitoză.
Vitamine:hidrosolubile - B1, B2, B3, B5 şi C; liposolubile - A şi E (Mărghitaș, 2005; Andriţoiu, 2005; 2006).
Enzime:îndeosebidin grupa transhidrogenazelor anaerobe (Marletto, 1983; Mărghitaș, 2005).