III.1. MASTERATE, DOCTORATE ȘI STUDII POSTDOCTORALE

În România, ca și în alte multe țări, apicultorii sunt oameni care au un ce în plus față de mulți alții. Albina înseamnă, pentru ei, nu numai un mijloc de existență sau o ocupație practicată în timpul liber. Acești oameni se îndrăgostesc. De albine, dar și de natură. Apicultorii iubesc albinele așa, cam cum iubești o femeie frumoasă, împodobită și cu calitățile gospodinei cu mâini de aur, iar natura este casa ei, în care trăiește fericită. Casa în care rămâne frumoasă, sănătoasă și avută, împlinită cu darurile pământului și cerului. Fiică a soarelui, albina își umple cămările din florile care pentru ea înseamnă viață, dar cărora, la rându-i le dă viață, purtându-le polenurille de la una la alta.

Apicultorii sunt oameni de viață lungă ! Nu numai pentru că alimentele-medicamente pe care li le oferă albina le dau ani de viață lungă, sănătoasă. Ei sunt oamenii care nu uită, dar sunt și oamenii care știu. Ceea ce uiți, nu mai există, chiar dacă a existat cândva. Cu cât oamenii pot păstra în memoria lor mai multe lucruri din anii care au trecut, cu atât viața lor este mai lungă.Dacă-i întrebi pe apicultori cum a fost în cutare sau cutare an, în urmă cu un deceniu sau mai multe, oricine va fi uimit de precizia cu care își amintesc când au înflorit alunul, salcâmii sau zmeura, dacă a fost atunci vreme rece, ploioasă, ori soare și belșug de miere, la ce nevoi ori bucurii au slujit banii cîștigați atunci. Dacă se aflau cu stupinele în pastoral, știu cum le-a rămas casa, dacă au întâmpinat vreun necaz în munte sau în câmpie, unde anume erau când li s-a născut vreun prunc, unde le erau copiii plecați la învățătură, cine era primar în acel an, care neisprăvit a drujbizat atunci una sau alta din fețele munților ori dealurilor despădurindu-le, fără sau cu aprobări luate din birourile vreunor hârciogi lacomi și multe, multe alte lucruri. Tot și toate, urmează, însoțesc, se raportează  an după an, apiculturii. Nu tot așa stau lucrurile cu slujbașii de prin birouri, care se îneacă zilnic în hârțoage tipizate, azi la fel ca mâine, la fel ca poimâine. Nu tot așa stau lucrurile cu lucrătorii dintr-o fabrică – zi după zi, an după an, operațiile pe care le-au făcut ieri le fac și azi, le vor face aidoma și mâine. O zi, o lună, un an, mai mulți ani, ajung să se confunde, să se suprapună și să comprime timpul. Citadini mai ales, au și ei revanșa momentelor memorabile - sunt cele ale chenzinei, ori numărul zilelor până la aceasta, mai ales dacă nu le prea îndestulează nevoile.

Spuneam că apicultorii știu. Știu nu numai care li-s nevoile, ci și care sunt nevoile albinelor. Sunt, spre exemplu, lucrări în colonia de albine, pe care dacă nu le faci astăzi, mâine este târziu. Cunosc legile care guvernează viața coloniei de albine. Știu, după semne anume, numai privind zborul albinelor pe scândura urdinișului, dacă viața coloniei este ori nu în ordine. Știu, după ienile „moi” ori geroase, când vor înflorii boboceii, cornul ori alunul, știu când salcâmul înflorit va slobozi izvoarele sale de nectar. Știu când și dacă muntele - după alte semne ale lor -,  va dărui ori nu mierea de mană. Știu, după anume semne,  cât de lungă va fi toamna și când amazoanele vor alunga trântorii, semn al încetării culesului de nectar. Știind, trăiesc cu teama chimizărilor ucigașe. Ei nu pot trăi fără albine, iar albinele nu pot trăi decât într-o natură vie, curată, sănătoasă, așa cum Dumnezeu ne-a dat-o !

Nu știu dacă stuparii știu, dar eu știu ! După ani de întrebări în stânga și în dreapta printre acești oameni pe care îi iubesc, după căutări de ani de zile în literatura medicală de la noi ori de aiurea, că nu am întâlnit, din vorbe ori din cazurile medicale raportate, vreun stupar care să fi făcut alzheimer. Boala aceasta păcătoasă, care înseamnă uitare de sine, stă departe de acești oameni. Dacă aceasta este boala vârstelor înaintate, stuparii octogenari sau nonagenari nu sunt deloc o raritate. Nu-i mare lucru să întîlnești, la marginea vreunei păduri de salcâm, ori în vreo poieniță de munte, stupari cu vârste venerabile. Calcă pământul cu plăcere, au lumină în priviri și tinerețe în mișcări. Iar după o zi de muncă, odihnindu-și oasele trudite, roată în lumina focului, când sticla cu rachiu de miere trece din mână în mînă, dacă-i zădărești cu întrebări și știi să asculți, afli povești din alte timpuri, greu de uitat.

Tot atunci afli și cum, cu ce dar (produs) al albinelor și cu ce ierburi și-au oblojit rănile ori și-au vindecat beteșugurile. Pe ale lor, ori pe ale rudelor sau prietenilor. Stuparii știu multe despre bolile în care leacurile sunt produsele stupilor, de la miere și până la venin. Au moștenit învățături folositoare – acelea pe care le includem în noțiunile de medicină populară sau medicină empirică.  Desigur, nimeni nu le poate pretinde acestor oameni de ispravă să explice științific, la nivelul biologiei celulare, care sunt disfuncțiile proprii uneia sau alteia dintre afecțiuni, nici să indice, la nivelul biochimiei medicale, care anume substanțe bioactive conținute în produsele apicole sunt indicate și care este acțiunea lor farmacocinetică.Medicina empirică, farmacopeea, sunt numai începuturi ale multor ramuri ale medicinei moderne de astăzi.

Atunci însă, cînd se pune problema ridicării sale la rangul de știință medicală cu reale valențe clinice, apiterapia nu mai poate rămâne la stadiul de medicină populară. Apiterapeutul modern, pe lângă cunoștințele medicale, trebuie să poată întrebuința apiterapice a căror structură, ca subatanțe bioactive, să fie cunoscute și dozate în funcție de ținta terapeutică urmărită, cu eficiență și siguranță a administrării demonstrate la nivelul cercetării fundamentale și clinice.

În pregătirea noastră profesională, un pas împortant a fost obținerea recunoașterii potențialului terapeutic al apiterapicelor de către învățământul medical superior, prin redactarea și susținerea de lucrări științifice, soldate cu titlurile de master și doctor în științe medicale. Aceste lucrări sunt rezultatul cercetărilor medicale fundamentale și clinice pe care noi le-am întreprins, al căror preț, în ani de muncă măsurat, n-a fost deloc neînsemnat.

Tezele de dizertație pentru obținerea masteratului în științe medicaleau teme în care apiterapia ocupă un loc central:

- Andrițoiu Călin Vasile (șase masterate):

1.  2003–2004, master Faculatetea de Medicină: ,,Tehnici de Biologie Celulară în Diagnosticul Bolilor”, din cadrul Universităţii de Vest ,, Vasile Goldiş- Arad, cu  teza de masterat: Biostimularea organismului cu produse naturale şi tehnici de terapie complementară ( 2005).

2  2005–2007,master Faculatetea de Psihologie şi Ştiinte ale Educaţiei: ,,Psihologia şi psihoterapia cuplului şi a familiei” - Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” – Iaşi, cu teza de masterat:„Psihoneuroendocrinologia sexualităţii feminine” (2007),

3  2007–2008, master Facultatea de Farmacie: ,,Produse de origine vegetală: medicament, supliment nutritiv, aliment”, Universitatea de Medicină şi Farmacie ,,Gr.T.  Popa “ Iaşi, cu teaza de masterat: „Preparate apifitoterapice româneşti. Produsele apiterapice Stupina”(2008),

4  2008-2009 master în ştiinţe medicale, specialitatea nutriţie:,,Bazele Nutriţiei Clinice” Universitatea de Medicină şi Farmacie ,, Gr.T.  Popa “- Iaşi, cu teza de masterat „Cercetări privind rolul apidietei în afectarea indusă de expunerea la un toxic alimentar (respectiv acrilamidă)” (2009).

5  2009-2010, master Facultatea de Farmacie:,,Management şi marketing farmaceutic”, Universitatea de Medicină şi Farmacie ,, Gr.T.  Popa “- Iaşi, cu teza de masterat: „Dezvoltarea unui Centru Medical de Apiterapie la standarde europene. Centrul Medical Apiregya Imunostim” (2010).

6  2010-2011, master Faculatetea de Medicină: ,,Epidemiologie Clinică. Metodologia de studiu în bolile multicauzale”, Universitatea de Medicină şi Farmacie ,, Gr.T.  Popa “- Iaşi, cu teza de masterat: „Evaluarea eficienţei unor produse apiterapice în patologia indusă de toxice industriale” (2011).

- Andrițoiu Vasile:

7  2004-2006, master în științe medicale,  Faculatetea de Medicină, secțiuneaTehnici de biologie celularăîn diagnosticul bolilor,cu teza de masterat“Apiterapia în planning-ul familial”,2006.

Teze pentu obținerea titlului de doctor în științe medicale, ale căror teme sunt cercetările fundamentale și clinice privind efectele apiterapicelor:

* Andrițoiu Călin Vasile,

- doctor în științe medicale al prestigioasei Universități de Medicină și Farmacie “Gr. T. Popa”, Iași, din 2009, susținând teza “Efecte ale produselor apiterapice asupra mecanismelor fiziopatologice ale cirozelor hepatice.” Rezultat al cercetării științifice fundamentale, teza demonstrează efectele apiterapicelor produse de noi, în cadrul Apitherapy Medical Center, asupra cirozelor provocate șobolanilor Winstar pe trei căi diferite: prin administrarea tetraclorurii de carbon (CCl₄), prin administrarea de acetaminofen și prin cea a acrilamidei. Rezultatele obținute în remisia cirozei hepatice la șobolanii folosiți în cursul cercetării, au determinat pe doctorul Călin Vasile Andrițoiu să aprofundeze cunoașterea potențialului terapeutic al apiterapicelor. In cadrul celor trei ani de studii postdoctorale pe care le urmează în prezent, cercetează efectele terapeutice ale polimerilor apicoli și continuă să publice, în publicații medicale prestigioase ( cotate B + și ISI), rezultate ale studiilor întreprinse în această etapă a perfecționării sale în domeniul apiterapiei. Acum, când scriu aceste rânduri, se află în Franța, unde continuă cercetările privind polimerii apicoli.

* Andrițoiu Vasile,

- doctor în științe medicale al aceleiași prestigioase Universități de Medicină și Farmacie “Gr. T. Popa”, Iași, din 2012, prin susținerea tezei “Reechilibrarea apiterapică a proteinelor plasmatice prin reechilibrarea proteinelor serice. Importanța sa în tratarea afecțiunilor autoimune moștenite sau dobândite.”

Dacă doctorul Călin Vasile Andrițoiu a abordat, în teza sa, la nivelul cercetării medicale fundamentale, efectele apiterapicelor produse de noi în remisia cirozelor hepatice induse, în teza pe care am susținut-o, am abordat studiul efectelor clinice ale apiterapicelor pe care le producem, într-un număr de afecțiuni autoimune congenitale sau dobândite (astmul bronșic infantil, sindromul anticorpilor antifosfolipidici, lupusul eritematos - cu afectare de organ și sistemic -, în negativarea infecțiilor cu Human Papilloma Virus, negativarea virusurilor hepatitelor de etiologie virală (B, B+D și C), remisia hepatitelor toxic-nutriționale, a hepatitelor autoimune și a cirozelor hepatice. Am demonstrat faptul că electroforeza proteinelor serice,  foarte rar efectuată în mod obișnuit, ca și determinarea calciului ionic, trebuie să devină analiză medicală de rutină. Alături de alte investigații medicale, dată fiind interdependența pe care am demonstrat-o între valorile albuminei și calciului ionic, le consider ca fiind deosebit de importante în  diagnosticarea și monitorizarea eficienței și siguranței tratamentului în bolile autoimune și nu numai. Interpretate corect, acestea pot indica momentul în care unele afecțiuni cronicizate evoluează înspre  autoimunitate. Este, îndeosebi cazul hepatitelor virale sau de alte etiologii care, cronicizate, pot deveni și autoimune, trecând astfel în stadiul de ciroze.