Limba:      

În anul 2007, la vârsta de 21 de ani, pacienta a fost internat─â pentru debutul unor dureri articulare care f─âceau mersul aproape imposibil. Dup─â suspiciunea de artrit─â psoriazic─â - de trei ani f─âcuse un psoriazis - a fost diagnosticat─â cu lupus eritematos sistemic (LES), cu manifest─âri

articulare, hematologice și cutanate. Diagnosticată cu sindrom inflamator important, analizele de

laborator confirmă diagnosticul clinic:hiperfibrinogenemie, proteina C reactivă (CRP) crescută, hipoalbuminemie, anemie, leucopenie, limfopenie, hipocalcemie, hematurie, pozitivarea factorulului reumatoid (FR) șia autoanticorpilor ANA și anti-ADNds.

Între anii 2007 ╚Öi 2014, de la vîrsta de 21 la 28 de ani, a urmat tratamentul clasic pentru LES, cu antiinflamatoare steroidiene (AIS) ╚Öi nesteroidiene (AIS), cu perioade alternative de remisie ╚Öi de recuren╚Ť─â. Tratamentele urmate au avut ╚Öi efecte iatrogene[1]:dup─â patru ani de tratamente cu medicamente antiinflamatorii ╚Öi imunosupresoare, pân─â în anul 2011 la diagnosticele de mai sus s-au ad─âugat: rinita alergic─â, urticarea alergic─â,  sindromul antifosfolipidic, nefropatia glomerular─â lupic─â (cu proteinurie ╚Öi albuminurie importante, pentru care s-a instituit terapia cu Ciclofosfamid─â), hipertensiune arterial─â ╚Öi hipertensiunea ocular─â bilateral─â (într-un bilet de externare diagnosticul este cel de glaucom bilateral).

În prima jum─âtate a anului 2014 aceste afec╚Ťiuni se afl─â în remisie, iar cei doi so╚Ťi încep investiga╚Ťiile pentru a avea un copil. Problemele pe care le au de rezolvat îns─â, par insurmontabile.

Pentru so╚Ť, care la data apelului la apiterapie are 29 ani, 1,74 m ╚Öi 63 kg, în absen╚Ťa documentelor medicale, suntem nevoi╚Ťi s─â-i evalu─âm APP-ul (antecedentele patologice personale) numai prin anamnez─â. N─âscut de mam─â care a f─âcut fibrom uterin, are aceea╚Öi predispozi╚Ťie congenital─â de a face boli autoimune, înso╚Ťite de hipoalbuminemie, hipergamaglobulinemie ╚Öi hipocalcemie. Afirmativ, în copil─ârie a luat foarte mult calciu, iar de  la vîrsta de 10 ani a avut dureri articulare „puternice”, care l-au înso╚Ťit de-a lungul anilor. La schimbarea vremii deveneau aproape insuportabile. A f─âcut sinuzit─â frontal─â ╚Öi maxilar─â pe care a tratat-o, apoi a f─âcut rinit─â alergic─â. La vârsta de 22 de ani a fost diagnosticat cu alergie la polen, mucegai, praf, aer condi╚Ťionat, fân ╚Öi soare.

Cunoa╚Ötem mai bine evolu╚Ťia so╚Ťiei, care la data apelului la apiterapie are 28 de ani, 1,53 m ╚Öi 53 de kilograme.

 

Evolu╚Ťia c─âtre infertilitatea de cuplu.

 

N─âscut─â de mam─â care a f─âcut fibrom uterin, a avut prima menstr─â (menarha) târziu, la vârsta de 14 ani. În timp ce mama a avut menstre mai lungi, mai abundente ╚Öi nedureroase, fiica a avut menstre hipomenoreice, neregulate, mai scurte, sânii mici (alt semn al deficitului estrogenic), a f─âcut acnee, tenul seboreic, iar p─ârul trebuia sp─âlat la fiecare dou─â zile. În general, acestea sunt semnele evolu╚Ťiei înspre endometrioz─â. Iar aceast─â evolu╚Ťie este „ajutat─â”de terapia cu corticosteroizi pentru autoimunitate, ca ╚Öi de contraceptivele estroprogestative, oricare ar fi fost motiva╚Ťia administr─ârii lor: contracep╚Ťia, tratarea polichistelor ovariene, reglarea menstrelor neregulate etc.

La vârsta de 21 de ani pacienta a fost diagnosticat─â cu ectopie cervical─â (col cu pat─â ro╚Öie de cca. 1,5 cm), observându-se o vasculariza╚Ťie local─â accentuat─â, pentru care i s-a prescris un

tratament. O lun─â mai târziu a f─âcut un test citologic Babe╚Ö-Papanicolau, frotiul fiind inflamator dar negativ pentru leziune intraepitelial─â sau malign─â (NILM).

Literatura de specialitate a abordat frecvent influen╚Ťa corticoterapicelor asupra paternului hormonal al pacientelor care o urmeaz─â. La vârsta de 28de ani, internat─â pentru dureri pelviabdominale ╚Öi sânger─âri vaginale, i s-a pus diagnosticul de endometrioz─â: pe ovarul stâng se afla un chist endometriozic (un endometriom) cu dimesiunile de 2,3/2,4 cm. Endometriomul, fie ╚Öi numai ca una dintre cauze, poate fi înscris în rândul efectelor iatrogenice hormonale ale  tratamentelor urmate pentru autoimunitate. Dup─â mul╚Ťi dintre speciali╚Öti, îns─â╚Öi endometriza este o afec╚Ťiune autoimun─â.Pentru endometrioza ovarian─â i s-a prescris un tratament ╚Öi i s-a recomandat interven╚Ťia chirurgical─â.

Tem─âtoare fa╚Ť─â de oper╚Ťia pentru îndep─ârtarea endometriomului, aflându-se ╚Öi într-o faz─â de remisie a afect─ârilor autoimune -înso╚Ťit─â inclusiv de normalizarea func╚Ťiei renale -, de acord cu so╚Ťul, au decis c─â este timpul s─â aib─â un copil.

Dup─â o lun─â de la diagnosticarea endometriomului, pacienta s-a internat într-o clinic─â de specialitate pentru a i se evalua ╚Öansele de a ob╚Ťine o sarcin─â ╚Öi, eventual, pentru prescrierea unui tratament pentru infertilitate primar─â.De aceast─â dat─â, la diagnosticul de endometriom, în urma unui bilan╚Ť clinic ╚Öi paraclinic, i s-a stabilit ╚Öi diagnosticul de anovula╚Ťie.

            ╚śase luni mai târziu, cu prilejul unui examen al secre╚Ťiei vaginale, s-a diagnosticat infec╚Ťia cu bacteria Ureaplasma urealiticum. 

            Dup─â alte dou─â luni, rezultatul testului citologic Babe╚Ö-Papanicolaua condus la diagnosticul de ASC-H: celule scuamoase atipice care nu pot exclude o leziune de grad înalt (care ar putea fi de nivelul CIN II sau CIN III). Frotiul include:celule superficiale ╚Öi intermediare, frecvente granulocite, celule metaplaziate imature cu nuclei m─âri╚Ťi de volum, hipercromi, pleomorfi.

            Destul de speriat─â, fiindc─â a╚Öa i s-a recomandat, la câteva zile dup─â testul citologic men╚Ťionat mai sus, pacienta a f─âcut un examen RMN pelvin, nativ ╚Öi cu substan╚Ť─â de contrast. Endometriomul apare cu dimensiuni mai reduse (de 18/15 mm), fa╚Ť─â de dimensiunile determinate în urm─â cu un an (2,3/2,4 cm). În afara câtorva mici chisturi Naboth, nu au mai fost identificate ╚Öi alte anomalii la nivel genital.

            A╚Öa cum era ╚Öi recomandabil, la o s─âpt─âmân─â dup─â diagnosticarea cu ASC-H, pacienta face o examinare colposcopic─â, dar aceasta nu mai este la fel de lini╚Ötitoare cum apare în recentul RMN.Diagnosticul este: ectopie întins─â periorificial, cu procese de metaplazie imatur─â în evolu╚Ťie, cu discret─â reac╚Ťie aceto-alb─â a epiteliului glandular periorificial ╚Öi zone de glicopexie sc─âzut─â. Abia acum i se recomand─â genotiparea HPV.

 

Diagnosticarea infec╚Ťiei cu HPV, genotipul 33 de risc oncogen

 

            Înainte de a pune în discu╚Ťie infectarea cu HPV, trebuie s─â facem câteva preciz─âri privind diagnosticul de glicopexie sc─âzut─â. Mai întîi facem precizarea c─â glicopexia în valori normale nu ar fi permis apari╚Ťia frotiurilor inflamatoare, nici infect─ârile cu bacterii patogene (în cazul de fa╚Ť─â, Ureaplasma urealyticum), nici infectarea cu virusul papilomatozei umane (HPV – genotipul 33).

            Glicopexia înseamn─â nivelul fix─ârii glicogenului pe epiteliile aparatului genital. O glicopexie în valori normale este un important factor protector fa╚Ť─â de infectarea cu bacterii, ciuperci ╚Öi virusuri a aparatului genital. Pentru ca glicopexia s─â aib─â valori normale sunt necesare: o glicemie în valori optime, un bun metabolism al glucozei ╚Öi o estrogenemie optima.

Estrogenii sunt hormonii care, în valori normale, asigur─â o glicopexie protectoare. Stratul de glicogen de pe epiteliile aparatuluigenital estenecesar hr─ânirii lactobacililor Döderlein. Bacilii ace╚Ötia,fixa╚Ťi pe pelicula de glicogen, nu permit accesul bacteriilor ╚Öi virusurilor la epiteliile aparatului genital. Pe de alt─â parte, bacilii Doderlein între╚Ťin un mediu local cu o aciditate cu efecte bactericide ╚Öi virucide atunci când se afl─â la un pH acid cuprins între 3,5 ╚Öi 4,5[2].Un pH alcalin favorizeaz─â infect─ârile bacteriene ╚Öi virale, ca ╚Öi instalarea colpitelor, vaginitelor, cervicitelor etc.

            Reamintim faptul c─â ambii membri ai cuplului prezint─â boli autoimune. O caracteristic─â

a debutului bolilor autoimune este reprezentat─â de întrunirea triadei: hipoglicemie, hipocalcemie ╚Öi hipoalbuminemie. Pe acest fond anticorpii cresc la niveluri la care devin autoanticorpi[3], condi╚Ťie necesar─â, al─âturi de orice alte cauze, a debutului autoimunit─â╚Ťii.

            Absen╚Ťa menstrelor pân─â la vârsta de 14 ani sau ╚Öi mai întârziate, menstrele neregulate ╚Öi hipomenoreice restabilite cu contraceptive, polichistele ovariene ╚Öi  acneea, sunt aspecte care „m─ârturisesc” un nivel sc─âzut al estrogenilor, ca ╚Öi o glicopexie sc─âzut─â la nivelul aparatului genital. So╚Ťia a╚Öa a ╚Öi fost diagnosticat─â: glicopexie sc─âzut─â.

            F─âcând o verificare a valorilor glicemiei, de la diagnosticarea autoimunit─â╚Ťii în 2007 ╚Öi pân─â în 2015, glicemia - ca ╚Öi calcemia pacientei -  se situeaz─â permanent în preajma nivelurilor minime ale referin╚Ťelor de laborator. Aceea╚Öi a fost ╚Öi starea albuminemiei (nivelului albuminei în sânge). În aceste condi╚Ťii, ca ╚Öi în cea a unei glicopexii sc─âzute ╚Öi a unui pH alcalin, în absen╚Ťa sau insuficien╚Ťa florei lactobacilare, înc─â de la vârsta de 21 de ani pacienta a fost diagnosticat─â succesiv cu:ectopie cervical─â, endometrioz─â, infectarea cu Ureaplasma urealyticum ╚Öi prezen╚Ťa unui frotiu cervical ASC-H care poate sugera fie prezen╚Ťa, fie evolu╚Ťia c─âtre o displazie cervical─â de grad înalt, inclusiv malign─â, ca ╚Öi infectarea cu HPV.La câteva zile dup─â colposcopie, genotiparea a identificat infec╚Ťia cu tipul HPV 33 de înalt risc oncologic (HR). ╚śtim data diagnostic─ârii infect─ârii cu HPV, dar nu ╚Ötim nimic despre vechimea infect─ârii. Nici documentele medicale ale cazului ╚Öi nici anamneza nu au putut elucidacronicizarea infect─ârii cu HPV. Oricum, infectarea cu HPV este cu mult mai veche fa╚Ť─â de diagnosticarea frotiului cervical în 2014 ca fiind de nivelul ASC-H.

            Dup─â urmarea unor tratamente recomandate, în septembrie 2015 cei doi so╚Ťi apeleaz─â la apiterapie, cu dorin╚Ťa exprimat─â de a urma un protocolapiterapeutic prin care s─â fie negativate infec╚Ťiile cu Ureaplasma urealyticum ╚Öi HPV genotipul 33, odat─â cu restabilirea unui frotiu cervical normal. În inten╚Ťa cuplului, urma ca dac─â apiterapia va avea eficien╚Ť─â, dup─â verificarea acesteia,so╚Ťia s─â fie tratat─â pentru infertilitate primar─â.

 

Apiterapia infertilit─â╚Ťii ╚Öi negativarea Ureaplasma urealyticum ╚Öia HPV 33

 

            Din experien╚Ťa noastr─â privind tratarea infec╚Ťiilor bacteriene ori/╚Öi cu diverse tipuri ale HPV, ╚Ötim c─â este posibil ca, simultan, s─â fie tratat─â ╚Öi infertilitatea. Le-am explicat acest lucru tinerilor ╚Öi le-am recomandat un set de analize. Cu oarecare dificultate l-am determinat pe so╚Ť s─â fac─â  o spermogram─â. Nu sunt pu╚Ťine cazurile în care so╚Ťii sunt convin╚Öi c─â ei nu au vreo  problem─â privind propria fertilitate. De foarte multe ori îns─â, lucrurile nu stau a╚Öa. Oricum, în acest caz, infectarea cu Ureaplasma urealyticum ╚Öi cu genotipul HPV 33 era comun─â ambilor so╚Ťi, de╚Öi so╚Ťul nu a f─âcut nici o investiga╚Ťie diagnostic─â. În general, mai ales b─ârba╚Ťii, dovedesc un anume grad de înd─âr─âtnicie atunci când trebuie s─â apeleze la laboratoarele de analize medicale. Dar: suntso╚Ťi,iar Ureaplasma urealyticum, ca ╚Öi HPV, sunt infec╚Ťii cu transmitere predominant sexual─â. Prin urmare tratamentul trebuie s─â fie comun.

            A trebuit s─â le explic influen╚Ťa bacteriei Ureaplasma urealyticum ╚Öi a HPV nu numai asupra

fertilit─â╚Ťii feminine ╚Öi masculine, ci ╚Öi riscurile infect─ârii viitorului produs al concep╚Ťiei[4].

                So╚Ťia a acceptat s─â fac─â analizele recomandate, inclusiv electroforeza proteinelor serice, iar so╚Ťul, a acceptat s─â fac─â numai spermograma. A g─âsit un r─âspuns care i s-a p─ârut a fi logic: dac─â Ureaplasma urealyticum ╚Öi genotipul 33 de HR al HPV s-au pozitivat la so╚Ťie, este clar c─â l-au infectat ╚Öi pe el. Iar dac─â bacteria ╚Öi virusul papilomatozei umane afecteaz─â calitatea spermei, atunci spermograma va indica dac─â este cazul ca ╚Öi el s─â fac─â un tratament pentru infertilitatea masculin─â.

            Spermograma a confirmat necesitatea ca ╚Öi so╚Ťul s─â urmeze protocolul apiterapeutic pentru infertilitate: num─ârul spermatozoizilor/mL este relativ bun (28 mil/mL, valori normale fiind considerate > 15 mil/mL); motilitatea total─âeste deficitar─â: 28%; motilitatea rapid progresiv─â ╚Öi lent progresiv─â este mult redus─â: 13% (valori normale fiind > 32%); morfologia spermatozoizilor este ╚Öimai deficitar─â: 94% au forme atipice, anormale.

 

În cazul menstrelor neregulate, mai ales în condi╚Ťiile anovula╚Ťiei, valorile m─âsurate ale hormonilor – estradiol, progesteron, prolactin─â – sunt destul de aproximative, de inexacte. La fel se întâmpl─â cu m─âsurarea rezervei ovulatorii ovariene. AMH - Hormonul anti-Mullerian -, care indic─â rezerva de ovocite existent─â în ovare, poate avea valori nereale în condi╚Ťiile androgeniz─ârii hormonale ╚Öi în endometrioz─â, îndeosebi atunci când apare un endometriom.

               Pentru a putea urm─âri mai u╚Öor evolu╚Ťia pacien╚Ťilor pân─â dup─â urmarea protocolului apiterapeutic, ne vom folosi de succesiunea cronologic─â:

-26.09.2015 - prescrierea protocolului apiterapeutic;

-15.10.2015 (începând cu) - pacien╚Ťii urmeaz─â apiterapia:

            - so╚Ťia timp de 75 de zile;

            - so╚Ťul timp de 90 de zile (este timpul necesar form─ârii de noi spermatozoizi);

-ianuarie 2016 - so╚Ťia face o colposcopie, un frotiu citologic Babe╚Ö-Papanicolau ╚Öi o genotipare HPV. Prima observa╚Ťie este negativarea infec╚Ťiilor cu Ureaplasma urealyticum ╚Öi cu genotipul HPV 33 de HR. Privind celularitatea frotiului buletinul noteaz─â: durata ciclului - 28 de zile; leucoree: NU; metroragii: NU; negativ pentru o leziune intraepitelial─â sau malign─â:DA; modific─âri celulare reactive asociate cu inflama╚Ťia: NU; ASC-US: NU; ASC-H: NU; atipii celulare asociate cu HPV: NU.

-La 24.02.2017 pacienta anun╚Ť─â: testul de sarcin─â este pozitiv!

            Cu o relativ─â dificultate ╚Öi numai explicându-i influen╚Ťa st─ârii de s─ân─âtate a organismului matern pentru s─ân─âtatea f─âtului ╚Öi copilului, am convins-o pe so╚Ťie s─â repete analizele, fiind vorba de dezechilibre severe ante apiterapie. Din motive financiare - analizele sunt destul de scumpe - a f─âcut numai o parte dintre acestea.       

 

Aceste ultime analize au o importan╚Ť─â major─â din dou─â puncte de vedere. Mai întâi, sunt importante pentru evaluarea st─ârii de s─ân─âtate a mamei la începutul sarcinii. Apoi au o importan╚Ť─â la fel de mare ╚Öi pentru recomandarea unui regim alimentar ╚Öi a unei apidiete care s─â sus╚Ťin─â ducerea la termen a sarcinii ╚Öi na╚Öterea unui f─ât s─ân─âtos.

            Compara╚Ťia între analizele ante ╚Öi post apiterapie,poate fi cu u╚Öurin╚Ť─â f─âcut─â de c─âtre oricine s-ar nevoi s─â citeasc─â acest studiu clinic. Nu vom insista asupra compara╚Ťiei acestora, în schimb vom face o scurt─â discutare a cazului.

 

Discutarea cazului clinic

 

            Suntem în fa╚Ťa unui caz clinic dintre cele mai dificile: tratarea infertilit─â╚Ťii unui cuplu cu antecedente patologice severe, dominate de autoimunitatea ambilor. N─âscu╚Ťi de mame care au f─âcut fibrom uterin, au mo╚Ötenit disproteinemia acestora ╚Öi predispozi╚Ťia congenital─â de a face boli autoimune. Se va spune: da, dar mamele lor au f─âcut fibromul uterin dup─â ce i-au n─âscut. Anamneza a confirmat c─â a╚Öa a ╚Öi fost.

Trebuie s─â se ╚Ťin─â seama de faptul c─â disproteinemia care conduce la apari╚Ťia fibromului uterineste un proces îndelungat, care dureaz─â ani de zile. Fibroamele uterine apar mai ales la câ╚Ťiva ani dup─â na╚Öteri. În timpul sarcinii rezervele de albumin─â ╚Öi de calciu ale mamei, ╚Öi a╚Öa reduse, scad ╚Öi mai mult prin „împ─âr╚Ťirea” lor cu f─âtul în cre╚Ötere. În felul acesta dezechilibrul proteinemiei materne se accentueaz─â prin sc─âderea albuminei ╚Öi o cre╚Ötere a globulinelor, dintre care o parte sunt fibroproteine[6]. Acest dezechilibru se transmite ╚Öi f─âtului, care se na╚Öte cu o albumin─â înspre limita minim─â, cu un exces de fibroproteine, cu un calciu sc─âzut ╚Öi cu presispozi╚Ťia congenital─â de a face boli autoimune. Este ╚Öi motivul pentru care consider─âm necesar ca femeile care se preg─âtesc s─â aib─â o sarcin─â, orientându-se dup─â electroforeza proteinelor serice ╚Öi dup─â nivelul calciului total ╚Öi ionic, mai înaine de a fi îns─ârcinate, s─â ia m─âsuri pentru echilibrarea proteinemiei ╚Öi calcemiei. Asfel ╚Öi-ar proteja nu numai propria s─ân─âtate, ci ╚Öi pe cea a copiilor care nu ar mai face multe boli, inclusiv autoimune.

În cazul de fa╚Ť─â, so╚Ťia s-a n─âscut cu predispozi╚Ťia androgeniz─ârii hormonale, ca ╚Öi cu aceea de a face boli autoimune. Privind androgenizarea, faptul este confirmat de menstra târzie (la 14 ani), apari╚Ťia chistelor ovariene, a acneei etc. Bolile autoimune sunt confirmate nu numai prin anamnez─â, ci ╚Öi prin documentele medicale ale cazului, care acoper─â perioada 2007-2014, pentru ca în anul 2015, când a apelat la apiterapie, s─â urmeze numai un tratament de între╚Ťinere a remisiei.

Paraclinic și clinic, prin tratamentul apiterapeutic s-a reușit:

-corectarea disproteinemiei caracteristice autoimunit─â╚Ťii:

- în prima electroforez─â (ante apiterapie) albumina (52,2%) este complexat─â de c─âtre globuline: mai ales prin cre╚Öterea necuvenit─â a globulinei α2 (13,7% - valori normale 6,6-13,5%) ╚Öi a globulinei γ(21,3% - valori normale 11-21%), astfel încât raportul albumin─â/globuline este deficitar: A/G = 1,09 (1,2-2,23);

-în electroforeza postapiterapie procentul de albumin─â cre╚Öte la 59,2%, nemaifiind complexat─â de globulina α2 (al c─ârui procent se normalizeaz─â - 10,1%) ╚Öi nici de globulinaγ (totalul anticorpilor), al c─ârui procent ajunge în limite normale - 17%, iar raportul A/G se normalizeaz─â, crecând la  1,45;

-corectarea fibrinogenemiei:

            -ante apiterapie valoarea fibrinogenului este crescut─â  la 430 mg/dL (200-400);

            -post apiterapie valoarea fibrinogenului se normalizeaz─â: 320 mg/dL;

-corectarea calcemiei:

-în analizele ante apiterapie, Ca total este la limita minima a referin╚Ťelor de laborator-  8,9mg/dL (8,6-10), iar Ca2+ este sub aceast─â limit─â - 3,80 mg/dL (3,82-4,82);

            -în analizele post apiterapie Ca total cre╚Öte la 9,60 mg/dL, iar Ca2+ cre╚Öte la 4,12 mg/dL;

-restabilirea glicemiei și a glicopexiei:

            - ante apiterapie nivelurile glicemiei - deci nivelurile glucozei în sângele pacientei - sunt mereu sc─âzute, iar în condi╚Ťiile unei estrogenemii insuficiente, conduc la un nivel sc─âzut al glicopexiei, a╚Öa cum a ╚Öi fost diagnosticat─â în 2015; în realitate, nivelurile glicopexiei trebuie s─â fi fost cronic sc─âzute, înc─â de mai înainte de a fi diagnosticat─â cu frotiul inflamator în 2007, la vârsta de 21 de ani; la fel de cronicizat─â, logic, trebuie s─â fi fost ╚Öi insuficien╚Ťa lactobalililor Döderlein, fapt care a permis apari╚Ťia ectopiei cervicale, infectarea cu Ureaplasma urealyticum ╚Öi cu HPV 33, ca ╚Öi un frotiu cervical de nivelul riscant ASC-H;

            -post apiterapie, dup─â dou─â luni ╚Öi jum─âtate de tratament, glicemia s-a normalizat (cre╚Öte de la 71 mg/dL la 82 de mg/dL), normalizându-se ╚Öi estrogenemia, fapt care a condus la restabilirea glicopexiei normale, suport al unor valori normale ale lactobacililor Döderlein, deci ╚Öi a unui pH genital acid, fapt care a contribuit, între altele, la negativarea infec╚Ťiilor genitale ╚Öi la normalizarea frotiului cervical;

-remiterea ectopiei cervicale periorificiale:

-ante apiterapie ectopia cervical─â periorificial─â fusese diagnosticat─â într-o form─â mai u╚Öoar─â la vârsta de21 de ani - în 2007 -, pentru ca la vârsta de 28 de ani - în 2015 -, s─â fie diagnosticat─â cu ectopie cervical─â extins─â  periorificial;

-post apiterapie colposcopia ╚Öi frotiul citologic cervico-vaginal din ianuarie 2016 nu mai men╚Ťioneaz─â ectopia periorificial─â;

-normalizarea celularit─â╚Ťii frotiului cervical, cu remiterea ASC-H:

-în 2007este diagnosticat─â cu frotiu cervico-vaginal inflamator ╚Öi ectopie periorificial─â;

-în 2015 este diagnosticat─â cu ectopie periorificial─â extins─â ╚Öi un frotiu cervical ASC-H:celule scuamoase atipice care nu pot exclude o leziune de grad înalt (CIN II/III) sau chiar╚Öi un adenocarcinom in situ (AIS);

-post apiterapie, în ianuarie 2016, frotiul citologic Babe╚Ö-Papanicolau constat─â o celularitate normal─â a frotiului (remiterea nivelului ASC-H), iar colposcopia nu mai men╚Ťioneaz─âectopia periorificial─â;

-remiterea endometriozei:

-ante apiterapie endometrioza a fost diagnosticat─â în 2014, de╚Öi este desigur mai veche,  fiind reconfirmat─â în 2015 (prin prezen╚Ťa unui endometriom ovarian);

            -post apiterapie, colposcopia din 2016 nu mai men╚Ťioneaz─â prezen╚Ťa endometriomului; faptul este confirmat de restabilirea ovula╚Ťiei ╚Öi ob╚Ťinerea sarcinii în februarie 2016;

-negativarea infec╚Ťiei cu Ureaplasma urealyticum:

-ante apiterapie, infectarea cu bacteria Ureaplasma urealyticum a fost diagnosticat─â în   2014,f─âr─â a se ╚Öti vechimea infec╚Ťiei;

-post apiterapie, frotiul cervico-vaginal ╚Öi microbiologic din ianuarie 2016 confirm─â faptul c─â Ureaplasma  urealyticum a fost negativat─â;

-negativarea infec╚Ťiei cu genotipul HPV 33 de risc oncologic înalt (HR):

-ante apiterapie, infec╚Ťia cu genotipul HPV 33 a fost diagnosticat─â abia în 2014, dar cu  siguran╚Ť─â este cu mult mai veche (fapt demonstrat de apari╚Ťia atipiilor frotiului cervical la nivelul ASC-H);

-post apiterapie, infectarea cu HPV 33 a fost negativat─â dup─â dou─â luni ╚Öi  jum─âtate de apiterapie, conform genotip─ârii din ianuarie 2016;

-remiterea sindromului antifosfolipidic – o garan╚Ťie a sarcinii cu evolu╚Ťie normal─â:

-ante apiterapie, în 2011, ca un efect secundar iatrogen al tratamentelor pentru autoimunitate urmate cu începere din 2007, so╚Ťia a fost diagnosticat─â ╚Öi cu sindromul antifosfolipidic: este o boal─â autoimun─â (între alte efecte, acest sindrom este cauz─â a opririi în evolu╚Ťie a sarcinii, de regul─â între 4 ╚Öi 8 s─âpt─âmâni dup─â ob╚Ťinerea acesteia);

-normalizarea ciclului menstrual și a menstrelor:

-ante apiterapie, afirmativ, ciclul este neregulat, la intervale de 24-32 de zile, menstrele sunt dismenoreice, cu durate variabile - de 4-7 zile -, cu cheaguri ╚Öi sânger─âri intermenstruale;

            -post apiterapie, în ianuarie 2016, ciclul se normalizeaz─â la spa╚Ťierea ideal─â de 28 de zile (vezi buletinul citologic din 26 ianuarie 2016),iar ultimele dou─â menstre - afirmativ - au avut o durat─â de câte 5 zile, cu o dismenoree moderat─â - care nu a mai necesitat analgezice -, f─âr─â cheaguri ╚Öi f─âr─â sânger─âri intermenstruale;

-restabilirea ovula╚Ťiei ╚Öi ob╚Ťinerea sarcinii:

-ante apiterapie, în 2014, so╚Ťia fiind internat─â într-o clinic─â de specialitate pentru a i se evalua ╚Öansele de a r─âmâne îns─ârcinat─â, este diagnosticat─â cu anovula╚Ťie;

-dup─â urmarea unui tratament apiterapeutic cu durata de dou─â luni ╚Öi jum─âtate (15.10.2015 – 15.01.2016), dup─â ce ╚Öi so╚Ťul a încheiat cele trei luni de apiterapie pentru normalizarea spermogramei (care a durat trei luni:15.10.2015-.01.01.2016), la 24.02.2016 so╚Ťia a anun╚Ťat c─â testul de sarcin─â a fost pozitiv, deci ovula╚Ťia a fost restabilit─â, iar valorile AMH-ului s-au normalizat;

-remiterea nivelului general al autoimunit─â╚Ťii, o garan╚Ťie a s─ân─ât─â╚Ťii mamei ╚Öi f─âtului:

-autoimunitatea a fost diagnosticat─â în 2007: LES cu afect─âri sistemice (boala poate afecta ╚Öi numai un organ sau un ╚Ťesut), complicat cu efectele iatrogene ale tratamentelor imunosupresoare (diagnosticate în 2011); de╚Öi autoimunitatea se afl─â în remisie ╚Öi în tratament de între╚Ťinere în 2015, electroforeza proteinelor serice efectuat─â ante apiterapie demonstreaz─â înc─â un nivel la care recuren╚Ťa bolii este posibil─â oricând: nivelul albuminei din totalul proteinelor serice este de numai 52,2% (52-68%),iar nivelul anticorpilor se afl─â peste limita maxim admis─â: 21,3% (11-21) - fapt care implic─â existen╚Ťa autoanticorpilor -, prezint─â hipocalcemie ionic─â, iar fibrinogenul este crescut; men╚Ťinerea unui nivel a╚Öa de crescut al anticorpilor în sarcin─â, chiar ╚Öi în absen╚Ťa sindromului antifosfolipidic,  ar putea fi un pericol pentru sarcin─â:anticorpii în exces ar putea provoca avortul dac─â ace╚Ötia ar percepe-o ca fiind un antigen, un ce str─âin fa╚Ť─â de organismul matern;

-post apiterapie, electroforeza demonstreaz─â o cre╚Ötere optim─â a nivelului albuminei serice - la 59,2% (ideal ar fi fost peste 60%); raportat─â la nivelul total al proteinelor serice, aceast─â cre╚Ötere conduce la un raport A/G favorabil - 1,45; fapt deosebit de important, nivelul anticorpilor cunoa╚Öte o sc─âdere remarcabil─â, de la 21,3%la 17%, limita ideal─â fiind 16%: aceasta este jum─âtatea dintre referin╚Ťele de laborator ale anticorpilor (11-21%), zon─â în care autoimunitatea este remis─â ╚Öi se instaleaz─â imunocompeten╚Ťa;

-normalizarea valorilor spermogramei:

 -ante apiterapie valorile spermogramei sunt un argument cert al infertilit─â╚Ťii masculine(a se vedea descrierea acesteia mai sus);

-ob╚Ťinerea sarcinii dup─â ceso╚Ťul a urmat apiterapia timp de trei luni, este un argument suficient pentru afirmarea valorilor unice ale acestei metode terapeutice, chiar dac─â so╚Ťul n-a

repetat analiza. So╚Ťul ar fi repetat spermograma, probabil, numai dac─â tratametul n-ar fi fost eficient. Care b─ârbat ar repeta spermograma dup─â ce so╚Ťia a ob╚Ťinut sarcina?

 

O premier─â medical─â absolut─â: remiterea infertilit─â╚Ťii simultan cu negativarea infec╚Ťiei cu HPV prin apiterapie

 

            Cazul pus în discu╚Ťie mai sus este de o complexitate pu╚Ťin obi╚Önuit─â. La fel de neobi╚Önuite pot p─ârea  a fi ╚Öi efectele metodei noastre apiterapeutice: le-am enumerat în paragraful anterior al studiului de fa╚Ť─â. Remiterea bolilor autoimune, a endometriozei, a anovula╚Ťiei, restabilirea frotiului citologic normal, negativarea infec╚Ťiilor genitale bacteriene ╚Öi restabilirea calcemiei fiziologice sunt obi╚Önuite în practica clinic─â a Apitherapy Medical Center. Pentru noi îns─â, la fel de obi╚Önuit─â este ╚Öi negativarea infec╚Ťiilor cu periculosul virus al papilomatozei umane (HPV).

            Despre riscurile infect─ârii cu Human Papilloma Virus, ca ╚Öi despre vaccinurile care pot preveni infectarea cu acest virus s-au scris a╚Öa de multe studii, încât acestea ar fi greu spre imposibil de parcurs într-o via╚Ť─â. Se afirm─â, între altele, c─â infectarea genital─â cu genotipurile de risc oncologic ar fi cauza a 97% dintre cancerele cervicale.

            Pentru a preveni infectarea cu HPV, cu condi╚Ťia ca infec╚Ťia s─â nu existe la data vaccin─ârii,  s-au pus la punct trei vaccinuri:

-vaccinul bivalent Cervarix, care ar putea proteja împotriva infect─ârii cu genotipurile HPV de înalt risc oncogen16 ╚Öi 18;

-vaccinul Gardasil 4 (tetravalent), care ar putea proteja împotriva genotipurilor HPV de risc redus 6 ╚Öi 11, ca ╚Öi împotriva genotipurilor de risc oncogen HPV 16 ╚Öi 18;

-vaccinul Gardasil 9 (nonavalent), care pe lâng─â genotipurile 6, 11, 16 ╚Öi 18, ar putea proteja împotriva infect─ârii cu alte cinci genotipurioncogene: 31, 33, 45, 52 ╚Öi 58.

Oamenii pot fi infecta╚Ťi de circa 100 de genotipuri HPV, din care 40 infecteaz─â zona ano-genital─â. Licen╚Ťiate mai întîi în SUA în 2006, apoi ╚Öi în alte ╚Ť─âri, vaccinurile ofer─â protec╚Ťie fa╚Ť─â de infectarea cu numai nou─â tipuridintre acestea - vezi mai sus -, cu condi╚Ťia ca vaccinarea s─â se fac─â înainte de infectare.

Vaccinurile sunt profilactice: pot preveni infectarea, dar nu pot negativa nici o infectare preexistent─â vaccin─ârii, nici nu pot trata afec╚Ťiunile provocate de virus. Conform prospectelor vaccinurilor, sunt ╚Öi persoane la care vaccinarea poate s─â nu aib─â efectul profilactic prev─âzut. S-a observat faptul c─â acest lucru se întâmpl─â mai ales în cazul persoanelor imunodeprimate ╚Öi al celor care prezint─â autoimunitate.

Sistemul imun al persoanelor imunodeprimate este incapabil s─â produc─â un titru de anticorpi capabil s─â sus╚Ťin─â ac╚Ťiunea vaccinurilor ╚Öi s─â interzic─â infectarea cu HPV. Acesta este mai ales cazul persoanelor infectate cu HIV, ca ╚Öi al celor aflate în stare de hipogamaglobulinemie sau, ╚Öi mai grav, al celor aflate în stare de agamaglobulinemie.

Imunocompeten╚Ťa este cel mai important mijloc de protec╚Ťie împotriva infect─ârii cu HPV, ca ╚Öi de autonegativare, prin activarea propriului sistem imun, în cazul în care infectarea s-a produs. Acest lucru se întâmpl─â atunci când albumina seric─â se afl─â în preajma valorilor de 62%, iar globulina gama (γ) se afl─â în preajma valorii de 16% (la jum─âtatea dintre referin╚Ťele de laborator 11-21%.Infec╚Ťiase cronicizeaz─â ╚Öi devine periculoas─â atunci când albumina scade sub 60% din totalul proteinelor serice.

In cazul persoanelor afectate de autoimunitate, anticorpii acestora, crescu╚Ťi oricum peste titrurile normale ╚Öi deveni╚Ťi autoanticorpi, nu mai au poten╚Ťialul de a-╚Öi însu╚Öi ╚Öi memoria imunologic─â care s─â detecteze la timp infectarea cu genotipurile HPV, s─â se mobilizeze ╚Öi s─â o interzic─â. În cazurile de LES, a╚Öa cum este cel defa╚Ť─â, anticorpii ajung întotdeauna peste limitele superioare ale referin╚Ťelor de laborator, devenind autoanticorpi. Mai mult, chiar vaccinurile pot cauza boli autoimune, dup─â cum s-a constatat ╚Öi faptul c─â reactiveaz─â bolile autoimune aflate în remisie. S-au raportat chiar ╚Öi decese cauzate de vaccin[7], dar acestea, ca ╚Öi imensa majoritatea efectelor adverse au fost comb─âtute de avoca╚Ťii specializa╚Ťi ai companiilor farmaceutice produc─âtoare ale vaccinurilor ╚Öi n-au fost niciodat─â recunoscute[8].

În România vaccinarea cu câte trei doze de Gardasil 4 a început în noiembrie 2008 ╚Öi tot în acel an s-a ╚Öi încheiat cu un e╚Öec lamentabil[9].

În cazul discutat în acest studiu clinic, chiar dac─â vaccinarea s-ar fi f─âcut, cu oricare din primele dou─â vaccinuri - Cervarix ╚Öi Gardasil 4 -, pacienta nu ar fi fost protejat─â împotriva infect─ârii cu genotipul HPV 33 de HR. Motivul este simplu: aceste vaccinuri nu protejeaz─â împtriva infect─ârii cu acest genotip al HPV (vezi mai sus). Vaccinul care ar fi pututs─â o protejeze este Gardasil 9 - vezi mai sus - dar acesta a fost autorizat în SUA abia în decembrie 2014, iar în alte ╚Ť─âri începând cu 2015. La aceste date îns─â, pacienta este deja infectat─â, iar profilaxia prin vaccinare n-ar mai fi avut nici un efect protector.

Oricum, vaccinurile anti-HPV existente la ora actual─â pot fi profilactice, dar nu sunt terapeutice: nu pot vindeca o infec╚Ťie viral─â preexistent─â ╚Öi nici afec╚Ťiunile determinate de virus. Cauza este cât se poate de simpl─â:cele trei vaccinuri pot activa - în cazurile în care reu╚Öesc - numai o parte a r─âspunsului imun: imunitatea umoral─â (produc╚Ťia de anticorpi), dar nu pot activa imunitatea celular─â, deci nu pot activa celulele T. Sunt publicate studii care vorbesc despre eforturile companiilor farmaceutice de a corecta acest neajuns al vaccinurilor anti-HPV, astfel încât acestea s─â devin─â ╚Öi terapeutice.

Apiterapia, în practica clinic─â a Apitherapy Medical Center, s-a dovedit a fi prima metod─â terapeutic─â care:

-are capacitatea de a restabili imunocompeten╚Ťa organismului, astfel încât s─â fac─â imposibil─â infectarea cu HPV;

-are avut poten╚Ťialul de a negativa infect─ârile cu oricare dintre genotipurile HPV care infecteaz─â oamenii,  activând întregul sistem imun, atât la nivel umoral, cât ╚Öi la nivel celular.

F─âr─â indoial─â, produc─âtorii celor trei vaccinuri nu ╚Öi-au propus nici s─â studieze ╚Öi nici s─â fac─â cunoscute care sunt metodele, care sunt c─âile prin care organismul uman poate s─â aib─â sau s─â-╚Öi redobândeasc─â starea de imunocompeten╚Ť─â protectoare fa╚Ť─â de infectare. Dac─â s-ar proceda astfel, cum ar fi cu adev─ârat normal, umanitar, ce rost ar mai avea vaccinurile? Este ╚Ötiut faptul c─â în peste 90% din cazuri de infectare, infec╚Ťiile nu devin persistente, fiind autonegativate prin restabilirea imunocompeten╚Ťei organismului infecat. Nici vaccinurile anti-HPV profilactice, nici vaccinurile anti-HPV terapeutice aflate în studiu îns─â, nu clarific─â ce niveluri trebuie s─â aib─â imunitatea pentru a fi ╚Öi profilactic─â ╚Öi terapeutic─â.

Dac─â noi am reu╚Öit - în premier─â medical─â absolut─â -s─â negativ─âm infec╚Ťiile cu HPV, acest lucru se datoreaz─â cercet─ârilor noastre clinice privind:

-nivelul imunit─â╚Ťii: ambii parteneri aflându-se în stare de autoimunitate, am urm─ârit ca, prin substan╚Ťele imunomodulatoare aflate în apiterapice s─â restabilim imunocompeten╚Ťa, astfel încât s─â normaliz─âm r─âspunsul imun atât la nivel umoral, cât ╚Öi la nivel celular, astfel încât întregul organism, în stare de imunitate, s─â contribuie la negativarea virusului;

-la nivel local (genital): am determinat care sunt condi╚Ťiile care pot favoriza ╚Öi croniciza  infectarea, reu╚Öind s─â le remitem: glicopexia, hipoestrogenemia, inexisten╚Ťa sau insuficien╚Ťa bacililor Döderlein, fondul local alcalin, infect─ârile bacteriene, endometrioza, lavajul ╚Öi igienizarea local─â cu substan╚Ťe inadecvate;

-la nivelul virusurilor HPV: am observant c─â în structura substan╚Ťelor din care este alc─âtuit virusul nu se afl─â glucide ╚Öi enzime; acestea fiind bine reprezentate în apiterapice, creeaz─â un mediu local (genital) inadecvat persisten╚Ťei infect─ârii ╚Öi favorizeaz─â negativarea;

În cazul complex prezentat în studiul de fa╚Ť─â: restabilirea imunocompeten╚Ťei, negativarea infec╚Ťiilor cu Ureaplasma Urealyticum ╚Öi genotipul HPV 33, remiterea celularit─â╚Ťii ASC-H a frotiului, remiterea ectopiei periorificiale, a endometriozei ╚Öi a anovula╚Ťiei, restabilirea fertilitilit─â╚Ťii cuplului ╚Öi ob╚Ťinerea sarcinii, reprezint─â unicat clinic. Nici o alt─â metod─â, nici o alt─â medica╚Ťie, în nici o clinic─â din lume, într-un timp de numai dou─â luni ╚Öi jum─âtate, nu a reu╚Öit vreodat─â ob╚Ťinerea unei asemenea palete de succese, a╚Öa cum s-au ob╚Ťinut prin prescrierea unui singur protocol apiterapeutic.Iar negativarea infect─ârii cu HPV este, cu certitudine, o premier─â medical─â absolut─â.

            Toate aceste rezultate, se datoreaz─â ac╚Ťiunilor sinergice ale substan╚Ťelor aflate în apiterapicele produse în laboratoarele Apitherapy Medical Center pe care le-am folosit: Centaur I, Centaur II, Ares, Api Regenerator, Apiary Resveratrol, O╚Ťet Prisaca, Apicalciu, Tinctura de Propolis ╚Öi Baton de Propolis Natural.

Nu este aici locul ╚Öi spa╚Ťiul pentru a face o prezentarea tuturor substan╚Ťelor existente în aceste apiterapice. Acestea con╚Ťin toate substan╚Ťele necesare protec╚Ťiei  ╚Öi func╚Ťiilor celulelor, ca  ╚Öi sintezei de noi celule (inclusiv acizii ADN ╚Öi ARN). Apiterapicele con╚Ťin: to╚Ťi aminoacizii esen╚Ťiali ╚Öi neesen╚Ťiali, cea mai larg─â palet─â de glucide, o mare diversitate de lipide (inclusive sub forma acizilor, gliceridelor, compu╚Öilor steroidieni etc.), toate vitaminele cunoscute ╚Öi factori vitamin-like - inclusiv coenzima Q10 -,toate mineralele care au func╚Ťii  în metabolismul uman, cea mai larg─â palet─â de enzime ╚Öi coenzime (peste 800 cunoscute), to╚Ťi antioxidan╚Ťii cunoscu╚Ťi în ╚Ötiin╚Ťele medicale (inclusiv inegalabilul resveratrol) etc. etc.

De o importan╚Ť─â inegalabil─â este faptul c─â apiterapicele ofer─â toate substan╚Ťele necesare organismului uman pentru biosinteza celor necesare func╚Ťiilor sale. Dar, ╚Öi mai important, este faptul c─â acetea con╚Ťin o palet─â f─âr─â egal de biomolecule idectice cu cele de sintez─â organic─â uman─â, necesare mai ales metabolismelor deficitare, care nu au capacitatea de a le sitetiza. Spre exemplu, pe lâng─â substan╚Ťele care sunt prohormonale (din care organismul poate sintetiza hormonii necesari), apiterapicele con╚Ťin hormoni direct utilizabili.

Am identificat substan╚Ťele din structura virusului HPV. Am ╚Ťinut sema de faptul c─â acest virus nu are în structura sa glucide ╚Öi enzime. Trebuie ╚Ťinut seama de faptul c─â glucoza din produsele apicole este direct asimilabil─â f─âr─â vreo prelucrare digestiv─â ╚Öi, mai mult, este direct utilizabil─â f─âr─â vreo prelucrare metabolic─â prealabil─â. Pe lâng─â faptul c─â glucoza este necesar─â restabilirii glicopexiei ╚Öi reabilit─ârii florei lactobacilare Döderlein, al─âturi de o palet─â larg─â de alte glucide existente în apiterapice, aceasta are ╚Öi un rol bactericid ╚Öi virucid, îndeosebi în cooperare cu enzimele ╚Öi steroizii apicoli.[10]

Superioar─â oric─ârui vaccin anti-HPV, apiterapia poate pune organismul în starea de a nu permite infectarea. Fapt neegalat de nici un vaccin anti-HPV, restabilind imunitatea normal─â - la nivel umoral ╚Öi celular -, apiterapicele au poten╚Ťialul negativ─ârii infec╚Ťiilor cronicizate cu oricare dintre genotipurile HPV.

………………………….

Documentele medicale ale cazului se afl─â în baza de date a Apitherapy Medical Center, cod R37/31-B 136

___________________________________

1 Fibromul uterin este cauzat de disproteinemia femeilor, care poate fi constatat─â prin determinarea proteinemiei (PT – proteinele totale circulante sanguin) ╚Öi prin electroforeza proteinelor serice (EPS). Regula general─â a structurii proteinelor care precede apari╚Ťia fibromului,este sc─âderea albuminei sub 60% din valorile normale (de regul─â se situeaz─â între 52% ╚Öi 56%), în timp ce cresc excesiv valorile globulinele fibroproteine. Dintre acestea cele mai însemnate cre╚Öteri le înregistreaz─â colagenul. Am observat faptul c─â acei copii care sunt n─âscu╚Ťi de mamele care fac fibrom uterin, mo╚Ötenesc disproteinemia matern─â, au un metabolism deficitar al calciului ╚Öi sunt predispu╚Öi la a face boli autoimune. În cazul fiicelor, acestea sunt ╚Öi inversul hormonal al mamelor ╚Öi au o predispozi╚Ťie pronun╚Ťat─â pentru androgenizarea hormonal─â.

2 Bolile iatrogene sunt  efectele secundare ale medicamentele prescrise pentru  tratarea altei afec╚Ťiuni. Tratând o boal─â, medicamentele pot cauza alte afec╚Ťiuni, uneori chiar mai severe decât cea sau cele pentru care s-a prescris tratamentul. În unele boli iatrogenia este acceptat─â de c─âtre medici ca fiind „r─âul cel mai mic”, efectele secundare ale diverselor medicamente fiind cunoscute iar riscul fiind acceptat.

 Orice femeie, inclusiv fetele dup─â debutul menstrelor, ar trebui sf─âtuite de c─âtre medicul de familie sau de c─âtre ginecologs─â verifice periodic pH-ul genital. Acest lucru se poate face fie în cabinetul medical, fie personal, folosind teste care sunt disponibile în farmacii.Un pH genital acid în valori normale, indic─â existen╚Ťa unor valori optime ale lactobacililor, ace╚Ötia fiind prima linie de ap─ârare a s─ân─ât─â╚Ťii genitale ╚Öi cel mai important factor de protec╚Ťie împotriva infec╚Ťiilor. Determinarea pH-ului genital ar trebui s─â se fac─â înainte de debutul vie╚Ťii sexuale ╚Öi la schimbarea partenerului sexual. Un pH genital alcalin favorizeaz─â infect─ârile. Restabilirea unui pH genital acid nu este posibil─â f─âr─â restabilirea glicopexiei normale - deci a peliculei de glicogen a epiteliilor genital -, care este suportul florei lactobacilare protectoare. Pot fi ╚Öi alte metode de restabilire a glicopexiei, dar în clinica Apitherapy Medical Center cea mai eficient─â metod─â este apiterapia, cu întrebuin╚Ťarea apiterapicelor pe care le producem.

 În literatura medical─â româneasc─â ╚Öi str─âin─â, se afirm─â unanim c─â artrita juvenil─â - spre exemplu - ar fi o boal─â autoimun─â cu o etiologie necunoscut─â. Nimic mai neadev─ârat. Aproape f─âr─â vreo excep╚Ťie, copiii care fac artrit─â  întrunesc triada hipoglicemie, hipoalbuminemie ╚Öi hipocalcemie. Cu rare excep╚Ťii, ace╚Ötia sunt n─âscu╚Ťi de mame care au f─âcut fibrom uterin sau au o alt─â boal─â autoimun─â. Este ╚Öi motivul pentru care în studiile publicate, ca ╚Öi în cadrul conferin╚Ťelor de comunic─âri ╚Ötiin╚Ťifice, am sus╚Ťinut necesitatea ca, înaine de a ob╚Ťine o sarcin─â, femeile s─â m─âsoare nivelul glicemiei, al calciului (total ╚Öi ionic), al albuminei în grame/dL de sânge ╚Öi raportul dintre albumin─â ╚Öi celelalte proteine serice (prin electroforeza proteinelor serice – EPS), ca ╚Öi nivelurile anticorpilor (imunoglobulinele IgA, IgG, IgM ╚Öi  IgE). Mai este ╚Öi IgD, dar aceasta nu se determin─â în laboratoarele din România. Dac─â valorile acestor analize de laborator sunt aduse la limitele normale, copiii vor cre╚Öte într-un corp cu un metabolism fiziologic (normal), feri╚Ťi de riscurile bolilor autoimune sau de imunosupresie. Înc─â o precizare edificatoare privind hipoalbuminemia matern─â: circa 80% dintre copiii ╚Öi tinerii care fac boala digestiv─â Crohn, care este o boal─â autoimun─â, sunt n─âscu╚Ťi de mame care fac fibrom uterin, deci au prezentat hipoalbuminemie. Dac─â hipoalbuminemia ╚Öi hipocalcemia în sarcin─â sunt mai pronun╚Ťate, copiii se nasc cu rahitism, sunt irascibili ╚Öi fac astm bron╚Öic de la vîrste mici.

 

3 Infectarea cu HPV este una dintre cauzele avorturilor recurente. În unele ╚Ť─âri, pentru fertilizarea asistat─â medical - inseminare artificial─â (IA) sau fertilizare in vitro (FIV) -, absen╚Ťa infect─ârii cu HPV este una dintre condi╚Ťiile eligibilit─â╚Ťii. Negativarea infect─ârii cu HPV elimin─â riscul infect─ârii materno-fetale, cu eliminarea implica╚Ťiilor pe care le-ar prezenta pentru s─ân─âtatea copilului. Am întâlnit cazuri în care chiar ╚Öi genotipurile HPV de risc redus, care infectaser─â p─ârin╚Ťii ante concep╚Ťie, au importante urm─âri pentru copil. Spre exemplu, genotipul HPV 6 de risc redus (LR), transmis materno-fetal, a fost cauza papilomatozei laringiene a copilului, care este greu spre imposibil de remis. Dac─â remiterea infec╚Ťiei cu HPV este posibil─â, aceasta se poate ob╚Ťine numai prin restabilirea nivelurilor fiziologice ale calcemiei, glicemiei ╚Öi mai ales a albuminemiei. Am observat c─â, din p─âcate, nici în România ╚Öi nici în alte ╚Ť─âri, electroforeza proteinelor serice nu este un indicator al adapt─ârii protocolului terapeutic pentru fiecare caz în parte. ╚śi fertilitatea masculin─â este afectat─â de infectarea cu HPV. Spre exemplu, nu sunt pu╚Ťini cercet─âtorii ╚Öi medicii care, între altele, au observat c─â infec╚Ťiile cu HPV afecteaz─â calitatea spermatozoizilor, reducându-le motilitatea (capacitatea de a se deplasa, de a fi mobili).

Nici infectarea cu bacteria Ureaplasma urealyticum nu este de neglijat, mai ales atunci când cuplul se preg─âte╚Öte pentru procreare. Infectarea, în absen╚Ťa unor simptome deranjante, este relativ „t─âcut─â”. Tratarea este destul de dificil─â, mai ales c─â bacteria „a înv─â╚Ťat” s─â aib─â rezisten╚Ť─â la antibiotice. Poate infecta ╚Öi mucoasele bucale, deci poate fi transmis─â nu numai sexual, ci ╚Öi prin s─ârut sau prin „aerosolii” tusei persoanelor infectate. Bacteria infecteaz─â aparatul genital în condi╚Ťiile unei glicopexiei sc─âzute ╚Öi a unui pH genital alcalin, deci în absen╚Ťa sau insuficien╚Ťa bacililor Döderlein. Subliniem acest lucru pentru a atrage înc─â odat─â aten╚Ťia asupra necesit─â╚Ťii m─âsur─ârii pH-ului genital, care este cel mai simplu test ce poate indica luarea m─âsurilor pentru restabilirea acidit─â╚Ťii protectoare la nivelul aparatului genital. În cazul b─ârba╚Ťilor, bacteria poate fi cauz─â a prostatitelor ╚Öi poate contribui la infertilitate masculin─â prin afectarea viabilit─â╚Ťii ╚Öi motilit─â╚Ťii spermatozoizilor. În cazul femeilor, în sarcin─â, poate cauza sânger─âri vaginale, avort sau na╚Öterea prematur─â. Transplacentar bacteria poate infecta f─âtul, iar neonatal poate fi cauz─â a septicemiei, pneumoniei ╚Öi chiar meningitei acestuia.

4 Medical clasificat, probabil fibomul ar trebui a╚Öezat în rândul colagenozelor. Acestea sunt, în general, boli prin autoagresiune -  deci prin autoimunitate. Noi consider─âm fibromul o autoimunitate limitat─â la un organ: uterul. Fibromul se formeaz─â în condi╚Ťiile sc─âderii albuminei înspre limitele minime ale referin╚Ťelor de laborator ╚Öi prin cre╚Öterea excesiv─â a colagenului (o fibroprotein─â), în condi╚Ťiile cre╚Öterii anticorpilor (globulina γ) ╚Öi ale sc─âderii calciului ionic în preajma limitei minime. De regul─â acestea sunt ╚Öi condi╚Ťiile care preced bolile autoimune. Colagenaza, enzima care degradeaz─â colagenul, are nevoie de „cooperarea” cu calciul ionic (Ca2+). Acest fapt ╚Öi explic─â proliferarea colagenului în condi╚Ťiile unui calciu ionic sc─âzut. Organismul uman are propriile mijloace pentru diminuarea excesului de colagen circulant sanguin. Mai întâi în uter începe un proces de neoangiogenez─â (de neovascularizare). Încondi╚Ťii de hipoalbuminemie cre╚Öte ╚Öi sinteza de celule de endoteliu vascular (celule din care sunt „construite” vasele de sânge). În treac─ât fie spus, în acelea╚Öi condi╚Ťii apar ╚Öi hemangioamele. Din vasele de sânge existente în uter de la na╚Ötere, începes─â se desprind─â ╚Öi s─â se formeze o microre╚Ťea de vase de sânge (MVD). Acestea se îndreapt─â înspre locul unde încep s─â „exporte” din sânge excesul de fibroproteine. A╚Öa apare fibromul uterin (aproximativ la fel apar fibroadenoamele mamare, mai ales în sânii cu predominen╚Ť─â fibroglandular─â ╚Öi în condi╚Ťii de hiperprolactinemie de╚Öi în acest caz depunerile de fibroproteine pe adenomul deja existent au rolul de a-l separa de ╚Ťesutul s─ân─âtos al sânului). Poate vom reveni asupra acestei teme, mai ales datorit─â faptului c─â fibroadenoamele, îndeosebi dup─â intrarea în menopauz─â, sunt cauza majorit─â╚Ťii cancerelor mamare.

5 Infectarea cu HPV este una dintre cauzele avorturilor recurente. În unele ╚Ť─âri, pentru fertilizarea asistat─â medical - inseminare artificial─â (IA) sau fertilizare in vitro (FIV) -, absen╚Ťa infect─ârii cu HPV este una dintre condi╚Ťiile eligibilit─â╚Ťii. Negativarea infect─ârii cu HPV elimin─â riscul infect─ârii materno-fetale, cu eliminarea implica╚Ťiilor pe care le-ar prezenta pentru s─ân─âtatea copilului. Am întâlnit cazuri în care chiar ╚Öi genotipurile HPV de risc redus, care infectaser─â p─ârin╚Ťii ante concep╚Ťie, au importante urm─âri pentru copil. Spre exemplu, genotipul HPV 6 de risc redus (LR), transmis materno-fetal, a fost cauza papilomatozei laringiene a copilului, care este greu spre imposibil de remis. Dac─â remiterea infec╚Ťiei cu HPV este posibil─â, aceasta se poate ob╚Ťine numai prin restabilirea nivelurilor fiziologice ale calcemiei, glicemiei ╚Öi mai ales a albuminemiei. Am observat c─â, din p─âcate, nici în România ╚Öi nici în alte ╚Ť─âri, electroforeza proteinelor serice nu este un indicator al adapt─ârii protocolului terapeutic pentru fiecare caz în parte. ╚śi fertilitatea masculin─â este afectat─â de infectarea cu HPV. Spre exemplu, nu sunt pu╚Ťini cercet─âtorii ╚Öi medicii care, între altele, au observat c─â infec╚Ťiile cu HPV afecteaz─â calitatea spermatozoizilor, reducându-le motilitatea (capacitatea de a se deplasa, de a fi mobili).

Nici infectarea cu bacteria Ureaplasma urealyticum nu este de neglijat, mai ales atunci când cuplul se preg─âte╚Öte pentru procreare. Infectarea, în absen╚Ťa unor simptome deranjante, este relativ „t─âcut─â”. Tratarea este destul de dificil─â, mai ales c─â bacteria „a înv─â╚Ťat” s─â aib─â rezisten╚Ť─â la antibiotice. Poate infecta ╚Öi mucoasele bucale, deci poate fi transmis─â nu numai sexual, ci ╚Öi prin s─ârut sau prin „aerosolii” tusei persoanelor infectate. Bacteria infecteaz─â aparatul genital în condi╚Ťiile unei glicopexiei sc─âzute ╚Öi a unui pH genital alcalin, deci în absen╚Ťa sau insuficien╚Ťa bacililor Döderlein. Subliniem acest lucru pentru a atrage înc─â odat─â aten╚Ťia asupra necesit─â╚Ťii m─âsur─ârii pH-ului genital, care este cel mai simplu test ce poate indica luarea m─âsurilor pentru restabilirea acidit─â╚Ťii protectoare la nivelul aparatului genital. În cazul b─ârba╚Ťilor, bacteria poate fi cauz─â a prostatitelor ╚Öi poate contribui la infertilitate masculin─â prin afectarea viabilit─â╚Ťii ╚Öi motilit─â╚Ťii spermatozoizilor. În cazul femeilor, în sarcin─â, poate cauza sânger─âri vaginale, avort sau na╚Öterea prematur─â. Transplacentar bacteria poate infecta f─âtul, iar neonatal poate fi cauz─â a septicemiei, pneumoniei ╚Öi chiar meningitei acestuia.

6  Medical clasificat, probabil fibomul ar trebui a╚Öezat în rândul colagenozelor. Acestea sunt, în general, boli prin autoagresiune -  deci prin autoimunitate. Noi consider─âm fibromul o autoimunitate limitat─â la un organ: uterul. Fibromul se formeaz─â în condi╚Ťiile sc─âderii albuminei înspre limitele minime ale referin╚Ťelor de laborator ╚Öi prin cre╚Öterea excesiv─â a colagenului (o fibroprotein─â), în condi╚Ťiile cre╚Öterii anticorpilor (globulina γ) ╚Öi ale sc─âderii calciului ionic în preajma limitei minime. De regul─â acestea sunt ╚Öi condi╚Ťiile care preced bolile autoimune. Colagenaza, enzima care degradeaz─â colagenul, are nevoie de „cooperarea” cu calciul ionic (Ca2+). Acest fapt ╚Öi explic─â proliferarea colagenului în condi╚Ťiile unui calciu ionic sc─âzut. Organismul uman are propriile mijloace pentru diminuarea excesului de colagen circulant sanguin. Mai întâi în uter începe un proces de neoangiogenez─â (de neovascularizare). Încondi╚Ťii de hipoalbuminemie cre╚Öte ╚Öi sinteza de celule de endoteliu vascular (celule din care sunt „construite” vasele de sânge). În treac─ât fie spus, în acelea╚Öi condi╚Ťii apar ╚Öi hemangioamele. Din vasele de sânge existente în uter de la na╚Ötere, începes─â se desprind─â ╚Öi s─â se formeze o microre╚Ťea de vase de sânge (MVD). Acestea se îndreapt─â înspre locul unde încep s─â „exporte” din sânge excesul de fibroproteine. A╚Öa apare fibromul uterin (aproximativ la fel apar fibroadenoamele mamare, mai ales în sânii cu predominen╚Ť─â fibroglandular─â ╚Öi în condi╚Ťii de hiperprolactinemie de╚Öi în acest caz depunerile de fibroproteine pe adenomul deja existent au rolul de a-l separa de ╚Ťesutul s─ân─âtos al sânului). Poate vom reveni asupra acestei teme, mai ales datorit─â faptului c─â fibroadenoamele, îndeosebi dup─â intrarea în menopauz─â, sunt cauza majorit─â╚Ťii cancerelor mamare.

7 În SUA au ap─ârut ╚Öi avoca╚Ťi specializa╚Ťi în ob╚Ťinerea desp─âgubirilor pentru bolile cauzate de vaccinuri.Curând dup─â debutul vaccin─ârilor - SUA 2006 -, efectele adverse - dintre care unele au fost deosebit de severe -, au determinat unele ╚Ť─âri s─â interzic─â vaccin─ârile, a╚Öa cum s-a întâmplat în Japonia. În altele, ca în Fran╚Ťa, s-a interzis propaganda pentru promovarea vaccinurilor anti-HPV, vaccinarea urmând s─â se fac─â numai la cererea persoanelor interesate.  Unii cercet─âtori, a╚Öa cum este Diane Harper în SUA, dar ╚Öi medici care au contribuit la „punerea la punct” a vaccinurilor, atunci când cazurile efectelor adverse s-au înmul╚Ťit, s-au pronun╚Ťat împotriva acestora. Un astfel de caz este medicul francez Bernard Dalbergue, care dup─â ce a lucrat 20 de ani în laboratoarele companiei produc─âtoare a vaccinului Gardasil, într-un interviu dat revistei franceze  Principes de Santé în aprilie 2014, spunea: „Gardasil va fi cel mai mare scandal din istoria medical─â a tuturor timpurilor.”

 Au fost recunoscute doar efectele adverse minore ale vaccin─ârilor - cele care ╚Öi sunt înscrise în prospectele celor trei vaccinuri. Iar acestea trebuie acceptate pentru a ob╚Ťine beneficiul major: eradicarea cancerelor de col uterin. În sprijinul acestei afirma╚Ťii, produc─âtorii vaccinurilor vin cu argumentul reducerii importante a cancerelor de col uterin în unele ╚Ť─âri ca urmare a vaccin─ârilor anti-HPV. Dimpotriv─â, adversarii acestor vaccinuri - sau poate vocile ra╚Ťionale ╚Öi neinteresate de beneficiile financiare -, argumenteaz─â c─â reducerea num─ârului femeilor afectate de cancerul de col uterin se datoreaz─â, în ╚Ť─ârile cu o mai bun─â stare economic─â, testului citologic Babe╚Ö-Papanicolau, care este ╚Öi acum cea mai eficient─â metod─â pentru screening-ul cancerului de col uterin.

9  În septembrie 2008 s-a luat decizia vaccin─ârii celor 110.000 de feti╚Ťe cu vârsta de 10 ani cu vaccinul Gardasil. Dup─â importarea a 330.000 de doze de vaccin Gardasil 4, în noiembrie 2008 a început vaccinarea, care trebuia f─âcut─â cu acordul p─ârin╚Ťilor.Dar marea majoritate a acestor p─ârin╚Ťi nici nu auziser─â  de HPV ╚Öi nici de vaccinul salvator Gardasil 4. Cu o campanie de promovare a vaccinului insuficient─â, imporatorul vaccinului s-a trezit în fa╚Ťa neîncrederii c─â un vaccin f─âcut la vârsta de 10 ani ar putea s─â le protejeze copilele împotriva unui ipotetic cancer de col uterin, care este foarte rar înainte de vârsta de 35 de ani. P─ârin╚Ťii care nu aveau studii medicale, au „tras cu ochiul” la ceea ce fac pentru copiii lor medicii ╚Öi profesorii. Rezultatul: s-au vaccinat mai pu╚Ťin de 2% dintre feti╚Ťe. Oricum, titrul de anticorpi la nivel protector fa╚Ť─â de infectarea cu cele patru genotipuri HPV - 6, 11, 16, 18 – au o durat─â mult mai redus─â: de patru ani ╚Öi jum─âtate dup─â un num─âr mare de autori sau de opt ani ╚Öi jum─âtate dup─â un num─âr tot mare de autori. Pu╚Ťini îl crediteaz─â cu inducerea unui titru de anticorpi anti-HPV care s─â se men╚Ťin─â în valori protectoare timp de 10 ani. Sup─âr─âtor este faptul c─â într-o conferin╚Ť─â din 2015, la care produc─âtorii vaccinului analizau care ar fi c─âile prin care s─â nu se reduc─â în continuare absorb╚Ťia vaccinului, afirm─â total fals c─â în România sunt vaccinate 50% dintre fete. În realitate, dup─â e╚Öecul din 2008, s-a decis ca vaccinurile s─â fie importate numai la cererea celor ce ar inten╚Ťiona s─â se vaccineze. În anul 2017, spre exemplu, existau numai 6000 de solicit─âri ale vaccinului, dozele urmând s─â fie importate.

10  Bog─â╚Ťia enzimatic─â a apiterapicelor are un rol virucid inestimabil. Acestea con╚Ťin o larg─â palet─â de enzime proteolitice, inamici redutabili ai proteinelor din structura virusului. Dintre enzimele imunomodulatoare, cu efecte antiinflamatorii net superioare corticoterapicelor de sintez─â chimic─â, un rol de prim ordin este de╚Ťinut de superoxid dismutaz─â  (SOD) ╚Öi catalaz─â. Spre exemplu, în cazul SOD, de o importan╚Ť─â excep╚Ťional─â este faptul c─â apiterapicele con╚Ťin toate substan╚Ťele necesare sintezei sale metabolice, dar ╚Öi  biomolecule ale acestei enzime, identice cu cele sintetizate de organismul uman, în toate cele trei forme cunoscute - cu Zn, Cu ╚Öi Mn. Enzimele, în cooperare cu steroizii apicoli existen╚Ťi în apiterapice, au poten╚Ťialul de a remite autoimunitatea ╚Öi de a pune organismul în starea de a autonegativa infectarea cu HPV. Spre a da numai un exemplu, apiterapicele con╚Ťin biomolecule de steroizi, dar ╚Öi substan╚Ťe steroidiene, precursoare ale altor substan╚Ťe necesare func╚Ťiilor organismului uman: estran - precursor al estrogenilor, androstan - precursor al hormonilor androgeni, pregnan - precursor al corticosteroizilor, colan - precursor al acizilor biliari, colestan - precursor al sterolilor.

 
<< Inapoi la Cuprins
Copyright ©2010 - 2018 Apitherapy. Toate drepturile Rezervate. | Site realizat de servicii.IT